Expulzarea celor șapte profesori turci este o tragedie care continuă de doi ani, o tragedie a multor oameni concreți și familii concrete, dar și o tragedie a întregii societăți, care a admis și mai admite ca această situație să se fi întâmplat și să continue în direcția în care continue. Ce s-a întâmplat, ce se întâmplă și ce se va întâmpla în acest caz concret, dar și cu siguranța societății moldovenești, cu valorile moldovenești și cu viața societății moldovenești în ansamblu au discutat participanții la dezbaterile publice: „Doi ani de la expulzarea profesorilor turci: lecții învățate, lecții de învățat”, organizate de Agenția de presă IPN.
Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, a declarat că pe 11 iunie 2019 a fost pronunțată hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului pe acest caz. Și în acea hotărâre se menționa că „privarea de libertate a profesorilor turci a constituit un transfer ilegal al persoanelor de pe teritoriul Moldovei în Turcia, care a omis toate garanțiile oferite de legislația națională și internațională”. De asemenea, Curtea a notat că „legislația moldovenească reglementează expulzarea și extrădarea. Cu toate aceste reclamanții au fost înlăturați printr-un transfer ilegal, care a omis toate garanțiile legale naționale și internaționale”. Potrivit expertului, aceștia sunt termenii cu care operează CEDO.
Acesta a menționat că legislația națională prevede că „extrădarea” este predarea către alt stat a unei persoane urmărite sau condamnate, în condițiile prevăzute de lege. Potrivit lui, a fost văzut că și legea națională, și legea internațională au fost încălcate. Totodată, expulzarea presupune obligarea cuiva să părăsească o țară. „Deci, vedem diferența și am văzut în decizia CEDO că autoritățile moldovene, chiar dacă au întrevăzut anumite pericole la adresa siguranței Republicii Moldova, au putut să le ofere acestor profesori posibilitatea să aleagă ei jurisdicția, părăsind Republica Moldova pentru a-și apăra drepturile lor. Lucrurile sunt cât se poate de clare”, a menționat Igor Boțan.
Igor Boțan a precizat că au fost cel puțin nouă episoade, totul pornind de la arestarea din martie 2018 a directorului Liceului „Orizont” din Chișinău și interogarea lui de SIS. Un alt episod a fost atunci când în aprilie 2018, toți reclamanții au solicitat azil la Biroul pentru Migrație și Azil. Ulterior, în septembrie 2018, șapte cadre didactice au fost sechestrate, au fost duse la aeroport și transportate cu o cursă charter în Turcia. În cel de-al șaselea episod, familiile au primit scrisori cu deciziile BMA, în care erau anunțate că solicitanților le-au fost respinse cererile de azil. „Dar ceea ce este interesant – și acesta este al șaptelea episod pe care îl cunoaștem – e că Biroul de Migrație și Azil a concluzionat înainte de aceasta că reclamanții au îndeplinit cerințele legale pentru acordarea azilului în Republica Moldova. Lucru interesant, că acest birou și-a revăzut propria decizie, după ce a fost informat de serviciile secrete că acești oameni ar reprezenta o amenințare la securitatea statului”, a precizat expertul. Potrivit lui, ulterior, reprezentanții reclamanților s-au adresat în octombrie 2018 în justiție, dar justiția moldovenească a refuzat să le facă dreptate. A urmat condamnarea la CEDO.
Ion Manole, director executiv al Asociației Promo-LEX, consideră că ceea ce s-a întâmplat acum doi ani în Republica Moldova a fost, în primul rând, un caz extraordinar de grav și un abuz al drepturilor celor șapte persoane. În opinia sa, este și o rușine pentru întreaga societate, pentru întreaga țara, deoarece acest caz șocant pentru toată lumea a devenit un precedent foarte urât și o istorie tristă, dramatică pentru imaginea țării și a societății.
În opinia sa, în acest caz, nu poate fi vorba despre respectarea unor proceduri. „Principala problemă aici a fost încălcarea abuzivă a tuturor procedurilor care existau. Și este foarte grav că aceste proceduri au fost încălcate în cunoștință de cauză de către instituțiile statului. Adică, de instituțiile plătite tocmai pentru a sta de veghe și a garanta respectarea acestor proceduri și a legilor. Într-o astfel de țară nu te poți simți în siguranță. Într-o astfel de țară nu pot veni investiții. Dintr-o astfel de țară continuă să migreze masiv persoanele active, cele care au potențial economic și social”, a notat Ion Manole. Potrivit lui, ca urmare, Republica Moldova a pierdut șapte persoane care respectau legea, erau integrate în societate, iar unele erau cetățeni ai Republicii Moldova. În opinia sa, fiecare zi de detenție este pe conștiința cetățenilor Republicii Moldova, în același rând cu cei care au dat indicații.
La dezbateri au fost invitați reprezentanții partidului de guvernământ din acea perioadă, dar nici reprezentanții Partidului Pro-Moldova și nici cei ai Partidului Democrat din Moldova nu au găsit posibil să participe.
Dezbaterile publice „Doi ani de la expulzarea profesorilor turci: lecții învățate, lecții de învățat”, sunt ediția a 150-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, sprijinit de Fundația germană Hanns Seidel.