Contextul electoral favorizează apariția diverselor tipuri de mesaje care promovează sau incită la ură, discriminare sau violență împotriva diferitor persoane sau grupuri. Motiv pentru care a apărut necesitatea de a adapta normele legale astfel ca acest tip de discurs să fie descurajat. Aceasta și alte modificări ale legislației electorale ce vizează scrutinul actual au făcut subiectul discuției dintre participanții la dezbaterea publică genericul „Discursul de ură - interzis și sancționat, o premieră la alegerile din 5 noiembrie”, organizată de Agenția de presă IPN.
Irina Corobcenco, expertă în monitorizarea și combaterea discursului de ură, Promo-LEX a menționat că discursul de ură, reprezintă orice formă de exprimare: texte scrise, imagini, desene, mesaje audio, video care răspândesc, promovează, justifică sau incită la ură, discriminare sau violență împotriva unei persoane sau unui grup de persoane, în baza unui criteriu protejat.
„Datele colectate de Asociația Promo-LEX din 2017 până în prezent, au arătat că acest tip de discurs are o prezență constantă în spațiu public, în special în mediul online, iar dinamica cazurilor discurs de ură crește în intensitate în perioadele pre-electorale și electorale și descrește odată cu încheierea acestora. Datele noastre au arătat că, în principal, cel mai des grupurile țintă pentru acest tip de discurs în perioadele electorale sunt politicienii, susținătorii, membrii partidelor politice, femeile, persoanele din comunitate LGBT și persoanele cu dizabilități. Desigur, acest tip de discurs afectează pe oricine. Sunt mult mai multe grupuri, dar, în principal, acestea sunt cele care sunt vizate și, tocmai pentru că statistica noastră a arătat că, din 1950 de cazuri, aproximativ, pe care noi le-am identificat în perioada 2018-2021, inclusiv în perioadele electorale, aproximativ 54% dintre ele au fost identificate în acest context. Deci, asta este principala justificare pe care cred eu că legiuitorul a luat-o în calcul atunci când a propus această modificare la Codul Contravențional”, a declarat Irina Corobcenco.
Șeful adjunct al Direcției de poliție a municipiului Chișinău, Tudor Borș spune că pentru a putea constata corect săvârșirea unei încălcări prevăzute de noile modificări la Codul Contravențional, angajații IGP au fost instruiți.
„Au fost instruiți acei conducători care au abilitățile de a transmite acel mesaj în continuare. La fel, prin intermediul Inspectoratul General de Poliție, pe subdiviziune, avem deja instruirile noastre interne la acest aspect, pentru a asigura acel climat de siguranță și o bună concurență electorală tuturor candidaților”, a spus Tudor Borș, menționând că în continuare sunt organizate instruiri pentru a asigura un nivel înalt în procesul de aplicare a legii.
Viorica Calugher, formatoare în cadrul Centrului de Instruire Continuă în Domeniul Electoral, spune că de la adoptarea modificărilor la legislația electorală și până acum au fost realizate o serie de instruiri inclusiv orientate către funcționarii electorali. „Acum ne aflăm în febra instruirilor membrilor organelor electorale de diferit nivel. Am început cu consiliile de circumscripție electorală de nivelul doi, au urmat instruirea membrilor consiliilor de circumscripție electorală de nivelul unu și acum, chiar de mâine, începem instruirea membrilor birourilor electoralele ale secțiilor de votare”, a declarat ea, menționând că aceste instruiri au menirea de a informa atât funcționarii electorali care se înscriu la aceste programe, precum și a informa alegătorii de rând.
„Pe data de 5 octombrie, Centrul de Instruire Continuă în Domeniul Electoral a instruit 372 polițiști și polițiste care vor fi antrenați în constatarea încălcărilor electorale. A fost o instruire în format online, iar în perioada 6-10 octombrie Centrul de Instruire Continuă a instruit 100 de carabinieri din toată țara. Astfel ne asigurăm ca toți actorii implicați în procesul electoral să știe ce au de făcut, să fie instruiți, să fie informați și atunci, dacă funcționează toate mecanismele, și procesele merg așa cum ne dorim și sunt transparente și bazate pe lege”, declarat Viorica Calugher.
Secretarul Comisiei Electorale Centrale, Alexandru Berlinschii a trecut în revistă și celelalte modificări la legislația electorală, menționând că acestea au venit în mod firesc urmare a analizelor și recomandărilor misiunilor de experți naționali și internaționali de la scrutinele precedente. El a ținut să precizeze principalele modificări care vizează scrutinul din 5 noiembrie.
„Prima modificare constă în faptul că data alegerilor locale generale este stabilită de către Comisia Electorală Centrală, iar ziua alegerilor deja este fixată în Codul Electoral. Deci, s-a cunoscut când urmau să fie organizate alegerile. Codul Electoral spune foarte clar că vorbim de ultima duminică a lunii octombrie sau prima duminică a lunii noiembrie, respectiv, data de 5 noiembrie. A doua modificare nu vine decât să avantajeze candidații în alegeri: ne referim la acea reducere a numărului de semnături, de la 10% la 1% pentru funcția de primar, dar nu mai puțin de 100 de semnături, anterior erau 150 de semnături. Când vorbim despre funcția de consilier, a rămas acel plafon de 2% din numărul total de alegători împărțit la numărul de mandate”, a menționat Alexandru Berlinschii.
De asemenea, el a declarat că o altă modificare esențială constă în faptul că un alegător poate susține prin semnătură mai mulți candidați independenți. Acest lucru nu era permis în legislația electorală anterioară. S-a redus vârsta pentru funcția de primar de la 25 la 23 de ani. Cât privește avantajele pentru alegători, Alexandru Berlinschii amintește că deja s-a exclus necesitatea de prezentare la secția de votare a fișei de însoțire a actului de identitate.
Dezbaterea publică cu genericul „Discursul de ură - interzis și sancționat, o premieră la alegerile din 5 noiembrie” este organizată de Agenția de presă IPN, în cadrul proiectului „Impulsionarea discuției în mass-media privind specificul tradițional al alegerilor locale și nevoia de europenizare”, susținut de către Fundația Soros Moldova.