Uniunea Europeană vede reziliența ca pe o necesitate de a asigura coerența deciziilor care sunt adoptate atât la nivel european, cât și la nivel local. Asta, deoarece atunci când există probleme la nivelul funcționării statului de drept într-o țară sau mai multe țări din UE, acest lucru poate afecta funcționalitatea UE pe anumite dimensiuni. De aceea, UE analizează foarte serios gradul redus de reziliență inclusiv, la nivel european, nu doar înafara frontierelor sale. Declarații în acest sens au fost făcute de Dionis Cenușa, politolog, cercetător la Universitatea Justus-Liebig din Giessen, Germania, în cadrul dezbaterilor publice: „Rezistența la șoc în Parteneriatul Estic – abordarea UE vs. varianta NATO”, organizate de Agenția de presă IPN.
Dionis Cenușa consideră că specificul european se bazează foarte mult pe caracterul supranațional al acestei organizații. Este vorba despre instituții supranaționale care au competențe exclusive și de aceea UE se vede ca parte din lista responsabililor vis-a-vis de dezvoltarea rezilienței în interiorul Uniunii Europene și menținerea unui nivel adecvat al rezilienței la nivel de state membre.
De aceea, declară politologul, în 2016 când UE a lansat Strategia globală de securitate, ea a făcut referință la reziliență atât pentru necesitatea internă a Uniunii Europene și a statelor membre, cât și pentru statele care sunt pe lista așteptării: statele din Balcanii de Vest, dar și statele din vecinătatea estică.
În altă ordine de idei, Dionis Cenușa, a menționat că, în general, idea UE de a fi mai prezentă în regiuni s-a datorat activității Federației Ruse în Europa de Est: „Interesul geopolitic al Rusiei este un blestem pentru țările din regiune. Această activitate a creat o mobilizare în interiorul UE la nivelul țărilor care au relații tradițional bune cu Republica Moldova, Ucraina, Georgia, de a avansa cauza Europei de Est la nivelul UE”.
De asemenea, consideră politologul, în Moldova anume „haosul” care are loc la nivelul clasei politice a defavorizat statul cu mai multe ocazii. De exemplu, din cauza ineficienței guvernanței la nivelul sectorului bancar, soldată cu furtul miliardului sau inexistența unui sistem judiciar funcțional a provocat anularea alegerilor locale în Chișinău etc.
Aceste situații, consideră Dionis Cenușa, au arătat că Moldova este extrem de vulnerabilă în ceea ce privește funcționarea instituțiilor democratice. Din acest motiv, Moldova a pierdut bani importanți din partea UE care puteau fi folosiți în bugetul de stat pentru persoane vulnerabile pe timpul pandemiei de COVID-19.
Dezbaterile „Rezistența la șoc în Parteneriatul Estic – abordarea UE vs. varianta NATO”, sunt ediția a 148-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, sprijinit de Fundația germană Hanns Seidel.
