Georgia, Ucraina și Moldova vor primi garantat perspectivă europeană la Summitul Consiliului European, care va avea loc la 23 și 24 iunie 2022. Acum ele trebuie să lupte pentru statutul de țară candidată la UE, dar două state vor primi statutul de potențial candidat la UE. Vor fi țări care vor impune condiții adiționale, până la obținerea statutului de candidat. Sunt țări care impun condiții pentru Ucraina și e vorba de Danemarca, dar dacă Ucrainei i se vor impune asemenea condiții, nici Republica Moldova nu va scăpa de ele. Ceea ce obține Ucraina va afecta și Republica Moldova, în raport cu Uniunea Europeană, a opinat Dionis Cenușa, politolog, expert asociat la Centrul pentru Studii Est Europene din Lituania, columnist principal al Agenției de presă IPN, la dezbaterea publică la tema „Summitul Consiliului European din 23-24 iunie 2022: „A fi” sau ... „A fi” pentru Ucraina, Georgia și Republica Moldova? Pe ce se poate baza decizia?”, organizată de Agenția de presă IPN.
Politologul a precizat că Georgia, Ucraina și Moldova au început un proces de aderare la UE din motive diferite, pentru că Ucraina a fost atacată de Rusia, iar celelalte două țări au urmat trendul. „Este un trend favorabil pentru regiune, pe de o parte, vorbim despre „primăvara aplicațiilor pentru aderare la UE”. Este un proces normal, un proces care oferă direcții de dezvoltare pentru aceste țări, pentru elitele politice din aceste țări, care vor să îmbrățișeze vectorul european și, respectiv, libertățile și valorile legate de acest vector. Iar, pe de altă parte, vorbim și despre procese paralele, care au loc în Uniunea Europeană. Comisia Europeană conștientizează foarte bine care este miza. Comisia Europeană ar putea să aibă o opinie mult mai pozitivă, mult mai ambițioasă decât o vor avea inclusiv unii lideri politici, care vizitează astăzi Republica Moldova (președintele Franței Emmanuel Macron, se află la Chișinău). Pe lângă birocrație, care, de regulă, în cazul Uniunii Europene era foarte lentă, anevoioasă, eurosceptică, pe alocuri, pentru că, dacă nu existau cerințe neimplementate, atunci se inventau noi cerințe, mereu se căutau motive pentru a încetini procesul de extindere, și aceasta se face inclusiv din raționamente financiare. Cu cât crește numărul statelor sărace (în interiorul UE), cu atât distribuția banilor care până acum au mers pentru statele deja membre, trebuie să fie împărțit pentru alții. Totuși, pe lângă Republica Moldova, Ucraina și Georgia, sunt și alți concurenți pentru a deveni membri ai UE și care deja fie au perspectivă europeană, iar Republica Moldova încă nu o are, fie sunt cu statut de candidat potențial, cum este Bosnia și Herțegovina, Kosovo, fie sunt deja state cu statut de țară candidat. Noi trebuie să intrăm în această horă a statelor cu perspectivă europeană, ca un obiectiv minim, ca urmare a acestor cereri. Nu vorbim despre un capriciu, ci despre o urgență a celor trei state, dar pe care UE trebuie să o realizeze reieșind din faptul că vorbim tot mai mult despre dezvoltarea celei de-a treia componente a UE, care este cea militară. Pe lângă uniune politică, economică, se pune accentul și pe dezvoltarea propriei armate, dezvoltarea conceptului de securitate, la toate nivelurile”, a specificat Dionis Cenușa.
El a subliniat că, dacă Ucraina va avansa în ceea ce privește aderarea la UE, și Republica Moldova are șanse să obțină același statut. „Dacă Ucraina va obține un statut mai puțin important din punct de vedere al aderării la UE, atunci nici Moldova nu poate să obțină mai mult. Părerile vizavi de Ucraina sunt împărțite. Un reprezentant al Guvernului italian a menționat că sunt state mari din UE, care ar avea viziuni sceptice vizavi de Ucraina, fără a se referi care sunt statele în cauză. Evident e că vorbim despre Germania și Franța. Reprezentanții politicului nemțesc s-au referit la statutul de potențial candidat atunci când a vorbit despre Ucraina. Despre Franța cunoaștem doar declarațiile președintelui Macron, care nu a susținut categoric și ferm scenariul când Ucraina obține statut de țară candidat. Vorbim despre cel de-al doilea scenariu, statut de țară potențial candidat. În orice circumstanțe, Ucraina va primi în primul rând răspunsul sau va primi cea mai mare reverență din partea europenilor, care sunt empatici și solidari cu Ucraina. Din discuțiile pe care eu le-am avut cu reprezentanții guvernelor naționale, fără a le da nume, eu am înțeles că Ucraina comunică foarte bine pe partea diplomatică cu multe capitale europene și că ei insistă pe prioritizarea dosarului ucrainean”, a spus Dionis Cenușa.
Dezbaterea publică la tema: „Summitul Consiliului European din 23-24 iunie 2022: „A fi” sau ... „A fi” pentru Ucraina, Georgia și Republica Moldova? Pe ce se poate baza decizia?” este ediția a 253-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Proiectul este desfășurat de Agenția de presă IPN, cu susținerea Fundației germane „Hanns Seidel”.
