În alegerile prezidențiale 2020 au existat mai multe mesaje speculative care au influențat spațiul public și comportamentul electoral al votanților. Declarația aparține lui Dionis Cenușa, politolog, cercetător la Universitatea Justus-Liebig din Giessen, Germania, și a fost făcută la dezbaterea publică „De ce este nevoie de reziliență informațională și cum poate fi asigurată”, organizată de Agenția de presă IPN.
Unul din exemple este reprezentat prin ideea care a fost inoculată, inclusiv de presa în limba rusă din Moldova și Rusia, legată de „revoluțiile colorate” și că Moldova s-ar putea confrunta cu acest fenomen în cazul în care victoria va fi contestată de către participanții la alegeri. În opinia lui Dionis Cenușa, această conspirație, a creat un fel de mobilizare în favoarea unui candidat și împotriva altui candidat.
Politologul consideră că cei care stau în spatele informațiilor false despre „revoluțiile colorate” pretind că Republica Moldova și alte state din spațiul post-sovietic sunt manipulate din exterior, din Occident. „Asta ar însemna că, dacă ar fi câștigat Igor Dodon, atunci Republica Moldova ar trebui să fie pusă în fața unei revoluți colorate. Aruncând această idee falsă, se propunea, probabil, obiectivul de a mobiliza electoratul pro-rus, sau electoratul lui Igor Dodon împotriva celuilalt candidat. Este o conspirație care are funcția de a induce în eroare votantul, importând frici din alte regiuni și țări chiar, de exemplu din Belarus sau Kîrgîzstan”., a spus el
Au fost și alte conspirații, relevă Dionis Cenușa, precum cele legate de fraudarea alegerilor împotriva candidaților pro-reforme sau pro-occidentali: „Reprezentanții candidatului care a câștigat alegerile au menționat de mai multe ori, inclusiv înaintea alegerilor, nu doar între cele două tururi ale alegerilor, că fraudarea alegerilor este iminentă. Aceeași tehnică de mobilizare a electoratului împotriva fraudării votului. Asta a mobilizat mai mult electoratul din diaspora decât pe cel de acasă”.
În altă ordine de idei, politologul a spus că atacurile care au loc asupra societății civile din partea anumitor partide politice, precum că societatea civilă ar reprezenta unele interese externe, „este o încercare de a inocula idea că societatea civilă nu este legitimă, că ceea ce promovează ea nu este în interesul Republicii Moldova, că promovează interese externe, iar toți cei care sunt asociați cu acești formatori de opinie reprezintă președintele nou ales, Maia Sandu, iar toți cei care gravitează în jurul societății civile care este acum defăimată, sunt la fel discreditați”.
Dionis Cenușa spune că, în realitate, este vorba, pe de o parte, despre reducerea puterii de a convinge publicul prin diminuarea importanței societății civile ca un actor politic independent, iar, pe de altă parte, despre transferul de imagine negativă către alții care fac referință la opiniile societății civile. „Intenția celor care atacă societatea civilă, este reducerea importanței acesteia în procesul de luare a deciziilor sau politicilor publice, de diminuarea rolului pe care societatea civilă ar trebui să îl aibă într-o societate clasică”, a spus politologul.
În opinia sa, situația respectivă demonstrează vulnerabilitatea rezilienței informaționale, când „statul privește și nu poate face nimic ca să protejeze actorii care promovează ideea instituției democratice. Nimeni nu poate ieși în apărarea societății civile, deoarece statul nu a gândit niciun instrument în acest sens. Unicul lucru care poate fi făcut, este de a mers în instanță pentru a proteja demnitatea societății civile”, afirmă Dionis Cenușa.
Dezbaterea publică „De ce este nevoie de reziliență informațională și cum poate fi asigurată”, este ediția a 159-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, sprijinit de Fundația germană Hanns Seidel.
