logo

Despre următoarele alegeri parlamentare. Experții IPN


https://www.ipn.md/index.php/ro/despre-urmatoarele-alegeri-parlamentare-expertii-ipn-7978_1045797.html

Reprezentanții formațiunilor politice, inclusiv ale celor informale, se angajează deja în lansarea pronosticurilor referitoare la rezultatele alegerilor parlamentare din 24 februarie 2019. O astfel de îndeletnicire a avut loc la 6 martie 2019, în cadrul emisiunii „Punctul pe azi” de la postul de televiziune TVR. Desigur, pronosticurile dau bine pentru televiziuni, atrăgând atenția publicului, numai că de la o vreme încoace ele sunt inutile. Dovadă ne servește că au fost absolut inutile pronosticurile referitoare la ultimele alegeri pentru funcția de primar de Chișinău. Sondajele nu mai indică corect nici măcar ordinea politicienilor în preferințele alegătorilor, nici vorbă despre cota procentuală. Asta pentru că vremurile pe care le trăim sunt tulburi, cetățenii preferând să-și camufleze simpatiile. Și au dreptate, fiindcă dacă vreun candidat câștiga cumva alegerile, nimeni nu mai are certitudine că va apuca să-și exercite mandatul obținut.

În cadrul emisiunii menționate protagoniști au fost persoane cu identități politice diferite: purtătorul de cuvânt al partidului de guvernământ – Partidului Democrat din Moldova (PDM), Vitalie Gamurari; vicepreședintele Partidului Liberal Democrat din Moldova (PLDM), Ion Terguță; și unul dintre fondatorii Convenției Euro-Unioniste (CEU), Valentin Dolganiuc. Pentru că toți participanții au etalat pretenții de a împărtăși viziuni pro-europene, reprezentantul partidului de guvernământ a dat tonul. El a declarat că PDM este deschis pentru dialog cu oricare formațiune politică ce trece în următorul Parlament, care are aceleași viziuni pe care le are PDM asupra construcției țării.

Afirmați e demnă de atenție pentru că, de fapt, e un șablon. La dorință, orice formațiune s-ar înscrie în el. De, exemplu, Partidul Socialiștilor din Republica Moldova (PSRM), împărtășește cu PDM aceeași retorică pro-Moldova, privind edificarea națiunii civice, stabilirea unor relații echilibrate cu Vestul și Estul etc. De aceea, reprezentantul PDM s-a văzut nevoit să facă o precizare – vorbim aici de vectorul european de dezvoltare. Și aici apar regretele, e mare păcat că reprezentantul PDM nu a dezvoltat tema vectorului european pentru a explica cum se încadrează în albia europeană: justiția selectivă; invalidarea alegerilor pe motive inventate; ignorarea deliberată a recomandărilor explicite ale partenerilor europeni; catastiful din ultimele rezoluții ale Parlamentului European? Într-o asemenea albie pretins europeană se încadrează cu succes și PSRM. Mai cu seamă după declarațiile din luna iunie a.c. ale liderului informal al PSRM, Igor Dodon, precum că ar lucra la un plan de aderare a Republicii Moldova la UE. Putem discuta, dacă merită să se pună un preț mai mare pe declarațiile PDM, decât pe cele ale PSRM. Și acest lucru contează.

Pentru a părea convingător, reprezentantul PDM a lansat reproșuri la adresa Partidului Acțiune și Solidaritate (PAS) și Partidul Platforma Demnitate și Adevăr (PPDA), pe care le acreditează totuși cu șanse de a ajunge în Parlament. Reproșul se rezumă la faptul că cele două formațiuni ar avea o atitudine critica față de partidul de guvernământ: „Dacă după alegerile parlamentare va fi posibil de creat o coaliție care să nu admită ca Partidul Socialiștilor să vină la putere și să încerce să schimbe vectorul Republicii Moldova, apare întrebarea: ce este mai prioritar, ego-ul personal sau interesul național al statului? Asta este politica – de a negocia pentru a ajunge la un numitor comun”.

Apelul la delimitarea interesului național de interesele personale sau cele înguste de partid este un lucru lăudabil. Numai că aici apare un șir de întrebări. Trebuie să înțelegem că justiția selectivă este în interes național, iar cei care o contestă o fac din interese personale sau de grup? De asemenea, invalidarea alegerilor primarului de Chișinău ar fi urmărit un interes național de care nu s-au putut pătrunde liderii opoziției? În acest caz, ce interes național ar urmări PDM încercând să facă o alianță post-electorală cu cele două partide, liderilor cărora li s-a făcut un proces public, acuzându-i, deopotrivă cu PSRM, că ar servi intereselor Rusiei în războiul hibrid pe care în poartă împotriva Republicii Moldova? Oare acest argument nu demonstrează că în afara retoricii oarecum diferențiate, PDM și PSRM împărtășesc aceleași valori?

În contextul menționat, vicepreședintele PLDM, Ion Terguță a venit cu varianta sa de stabilire a prevalării priorităților naționale asupra celor înguste de partid: „Interesul actual al PLDM este ca Republica Moldova să scape de această guvernare PD-istă, care este extrem de periculoasă. Singurul nostru scop este să salvăm țara, la partid ne vom gândi dupăDreapta a fost discreditată, inclusiv cu participarea PDM cât a fost la guvernare și, respectiv, toată lumea fuge acum înspre Partidul Socialiștilor, ca pentru o soluție salvatoare”. Reprezentantul PLDM a scăpat însă din vedere că au fost momente când actualul lider al PDM lăuda realizările coaliției de guvernare, alături de PLDM.

S-a întâmplat chiar în ajunul alegerilor parlamentare din noiembrie 2014, în interviul pentru prestigioasa revistă europeană Europolitics: “Creșterea economică a Moldovei a fost de 8.9%, cea mai mare din toată Europa - de la Atlantic la Urali – în 2013… În plus, dacă ne uităm la ultimul raport al Băncii Mondiale, din 2014, vedem Republica Moldova înregistrează un avans de 19 poziții față de anul precedent. Vorbim de cifre concrete, verificabile”. Această apreciere e prețioasă, fiindcă arată că până la preluarea guvernării, în 2016, de către PDM au fost ani în care fusese înregistrată o creștere economică dublă față de cea a PDM din prezent.

Pentru a-i calma pe polemiștii PDM și PLDM, fondatorul CEU, Valentin Dolganiuc, le-a profețit că PSRM ar putea obține mai mult de 50% din mandatele următorului Parlament. Această prezicere a fost făcută, totuși, prematur. O zi mai târziu, la 7 decembrie 2018, PDM a dat publicității un comunicat de presă prin care a anunțat că ar fi constatat apariția, în ajunul campaniei electorale, a mai multor derapaje în ceea ce privește încălcarea de către unele partide a Codului electoral. Printre cei care ar fi încălcat Codul electoral se numără și PSRM, care și-a desemnat candidații pentru viitoarele alegeri parlamentare cu câteva luni înainte de termenele prevăzute de legislație. Nimeni nu poate pune mâna în foc, dar această încălcare a legii poate fi calificată de justiția moldavă ca fiind mult mai gravă decât agitația electorală pe internet în ziua alegerilor. Mai cu seamă că PSRM a fost inițiatorul contestării în justiție a impactului agitației pe internet asupra rezultatului alegerilor. De ce asprimea legii nu s-ar răsfrânge la fel de ferm și asupra PSRM?

În concluzie, se poate afirma că este în interesul PSRM să evite cumva obținerea majorității absolute de mandate parlamentare la alegerile din 24 februarie 2018. Mai bine să obțină sub 50%, rămânând cu speranța că va fi invitat să coalizeze cu PDM, decât să fie eliminat din viața politică, așa cum a fost eliminat Partidul „Patria” în 2014. Atunci PSRM a fost principalul beneficiar al eliminării „Patriei”, de altfel, ca și a invalidării alegerilor primarului în 2018. Iar prezicătorii e bine să însușească – de mult a venit timpul să nu se mai aventureze în pronosticuri, fiindcă ele nu pot fi bazate pe tendințe reale, ci mai degrabă pe comportamentul imprevizibil al justiției noastre. 

Experții IPN