logo

„Deep fake”: 12 persoane reținute. Pagubele victimelor sunt de 1,2 milioane de euro


https://www.ipn.md/index.php/ro/deep-fake-12-persoane-retinute-pagubele-victimelor-sunt-de-12-milioane-de-euro-7967_1106366.html

Oamenii legii anunță că în urma acțiunilor de ieri din centrul capitalei au fost reținute 12 persoane bănuite de escrocherie și spălare de bani în domeniul investițiilor pe diverse platforme dedicate. Pagubele victimelor urcă la 1,2 milioane de euro, transmite IPN.

În cadrul operațiunii, oamenii legii din Moldova și România au desfășurat 60 de percheziții în Chișinău, Ialoveni și Ocnița. Drept urmare, au fost ridicate peste 100 de calculatoare, blocuri de sistem, zeci de telefoane, cartele bancare, arme de foc păstrate neconform, 10 automobile folosite la comiterea escrocheriei investigate, precum și zeci de mii de lei și peste 35 de mii de euro. La Kiev, autoritățile ucrainene au ridicat calculatoare și telefoane folosite la comiterea infracțiunii, precum și peste 58 de mii de dolari și 70 de mii de hrivne.

Procuratura Pentru Combaterea Criminalității și Cauze Speciale precizează că în cadrul operațiunii denumite „Deep fake” suspecții ar fi publicat pe internet reclame prin care era promovată posibilitatea unor câștiguri sigure, rapide și mari în baza unor investiții reduse (250 de dolari, 250 de euro) în acțiuni/monede virtuale, prin intermediul unor platforme de tranzacționare online. 

Aceste reclame aveau atașate link-uri către pagini web create tot de membrii grupului criminal organizat, care simulau platforme de investiții la distanță în acțiuni/monede virtuale, iar în momentul în care erau accesate se deschidea o pagină web tip formular de înregistrare. În formular, potențiala victimă urma să completeze numele, numărul de telefon și adresa de poștă electronică.

Cele peste 55 de persoane înșelate au fost contactate de membrii grupului infracțional care, prin folosirea de nume și calități mincinoase (consultant financiar, broker de asigurări, recuperator de creanțe etc.) i-a convins de siguranța tranzacțiilor. Pentru efectuarea investițiilor, sub pretextul creării conturilor pe platformele de tranzacționare, li se solicita  persoanelor vătămate  fotografii ale actului de identitate, ale cardului bancar și ale unei facturi de servicii comunale.

După transmiterea documentelor și transferul sumei (către conturi indicate de membrii grupului), victimele erau îndrumate să instaleze pe telefoane/calculatoare programe informatice ce permit controlul de la distanță al acelor dispozitive. În acest mod, făptuitorii obțineau acces atât la sistemele informatice ale victimelor, cât și la programele sau aplicațiile de mobile/internet banking și implicit la conturile bancare și conturile deschise pe platformele de monede virtuale.

Ulterior, folosind codurile de acces obținute, membrii grupului infracțional accesau prin aplicațiile de mobile banking conturile bancare ale victimelor  și transferau sumele de bani din acestea în alte conturi aflate sub controlul lor. În același mod, procedau și cu conturile victimelor deschise pe platformele de monede virtuale cărora le modificau datele de acces/identificare și transferau monedele virtuale în alte portofele electronice. În situațiile în care persoanele vătămate își manifestau reticența de a continua  investițiile sau de a plăti „taxele” pentru profitul obținut, făptuitorii au recurs inclusiv la  amenințări.

Persoanele reținute au vârste cuprinse între 20 și 45 de ani. Acestea foloseau pseudonime în comunicarea cu potențialele victime. Marea majoritate din bănuiții reținuți sunt tineri (inclusiv o tânără cu vârsta de 22 de ani) cu rol de operatori la centrele de apel, specialiști în domeniul informaticii, agenți de vânzări/investiții. Câteva persoane mai în vârstă au roluri de superiori de grupe, șefi de echipe, administratori.  Urmare a investigațiilor și descinderilor, o parte din bănuiți își recunosc vinovăția și cooperează cu autoritățile de drept.

În România, schema este investigată în cadrul a 120 de dosare penale, în baza a 150 de plângeri depuse de persoane înșelate, cu un prejudiciu de circa 15 milioane de lei românești.