DECLARAȚIE

DECLARAȚIE

14 martie 2018

Noi, organizațiile din Platforma Națională a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic, semnatare ale Declarației suntem profund dezamăgite și îngrijorate de tendințele tot mai pronunțate, de limitare nejustificată a dreptului cetățenilor Republicii Moldova de a iniția și desfășura un referendum legislativ. Considerăm că această limitare nu este prevăzută în lege și nu este necesară într-o societate democratică.

Actuala legislație națională a Moldovei prevede dreptul cetățenilor de a iniția referendumuri republicane și constituționale. Potrivit art. 155 Cod Electoral, referendumul republican poate fi inițiat, inter-alia[1], de un număr de cel puţin 200000 de cetăţeni ai Republicii Moldova cu drept de vot. În cazul referendumului constituţional, se aplică prevederile articolului 141 alin.(1) lit. a) din Constituție. Potrivit acestui articol cetăţenii care iniţiază revizuirea Constituţiei trebuie să provină din cel puţin jumătate din unităţile administrativ-teritoriale de nivelul doi, iar în fiecare din ele trebuie să fie înregistrate cel puţin 20000 de semnături în sprijinul acestei inițiative. Astfel, constatând existența la moment, a cel puțin 36 de unități administrative teritoriale de nivelul al doilea[2], pentru inițierea modificării Constituției sunt necesare semnături de la minim 20 mii * 18 unități administrative teritoriale de nivelul al doilea, ceea ce constituie minim 360000 semnături, cu mult peste limita de 200000 semnături.

Putem deduce că prin introducere unor numere minime diferite de semnături ce necesită a fi colectate pentru promovarea unei inițiative legislative ordinare sau de modificare a Constituției, legiuitorul a urmărit să garanteze dreptul cetățenilor de a iniția diferite tipuri de referendumuri republicane și de a asigura exercitarea directă a suveranității.

La 27 iulie 2017 Curtea Constituțională a Republicii Moldova a declarat neconstituționale[3] prevederile actualului (după republicare numerotarea articolelor a fost modificată) alin.2 a art.155 Cod Electoral care oferea inter alia Președintelui Republicii Moldova, Guvernului și 200000 cetățeni cu drept de vot să inițieze orice tip de referendum.

La 12 ianuarie 2018 Comisia Electorală Centrală (CEC) a respins[4] cererea de înregistrare a unui grup de inițiativă care intenționa să inițieze un referendum republican legislativ pentru abrogarea modificărilor și completărilor adoptate prin Legea nr.154/2017, care a fost introdus sistemul electoral mixt de alegere a deputaților în Parlament. Comisia și-a motivat decizia prin invocarea formală a carențelor procesuale admise de membrii grupului, deși acestea au fost calificate drept insuficiente de anumite organizații ale societății civile,[5] pentru respingere. Mai grav, prin această hotărâre Comisia a pus la îndoială dreptul cetățenilor de a iniția referendumuri legislative: ”nu este clar dacă poate fi organizat un referendum legislativ care nu se referă la aprobarea  legilor constituționale adoptate de Parlament, după cum se dispune la art.157 alin.(1) lit.b) din Codul electoral, or acest articol, care stabilește exhaustiv problemele ce pot fi supuse referendumului republican, nu prevede posibilitatea organizării unui referendum legislativ, altul decât cu privire la aprobarea legilor adoptate de Parlament, sau se prezumă că ”alte probleme importante ale societății și statului” prevăzute la art.157 alin.(1) lit.d) încorporează atât referendumul consultativ, cât și cel legislativ.”

La 15 februarie 2018 Ministerul Justiției al Republicii Moldova a inițiat consultarea publică[6] de dezbatere publică a unui proiect de lege prin care se urmărește modificarea Codului Electoral prin acordarea Parlamentului a dreptului exclusiv de inițiere a referendumului republican legislativ. [7]  În context, mai multe organizații ale societății civile au emis opinii[8] la acest proiect de lege[9] și-au manifestat ”dezacordul față de modificările propuse în proiectul Legii consultat. Poporul Republicii Moldova în calitate de unic deținător suveran al puterii nu poate fi privat de dreptul de a iniția orice tip de referendum. Mai mult, suntem nevoiți să constatăm anumite blocaje artificiale, care nu sunt necesare într-o societate democratică și care par să fie niște obstacole pe viitor pentru a suprima intențiile de exercitare a democrației directe de către popor. ”

La 7 martie 2018, contrar legislației în vigoare[10], Comisia Juridică a Parlamentului Republicii Moldova a examinat solicitarea CEC de interpretare oficială a Codului Electorale si a emis un aviz consultativ, chiar dacă Comisia a solicitat interpretarea oficială. Potrivit avizului consultativ nr.CJ-10/74 din 7 martie 2018,[11] Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului și unica autoritate legislativă a statului, abilitată cu dreptul de a decide asupra sistemului electoral, dreptul cetățenilor de a decurge la referendum legislativ nefiind reglementat de Constituție.  

La 12 martie 2018 Comisia Electorală Centrală a respins[12] o nouă cerere a grupului de inițiativă de organizare a unui referendum republican legislativ de adoptare a legii cu privire la sistemul electoral, care stabilește că alegerile Parlamentului se efectuează  în baza unui sistem de vot proporțional. Deși cadrul normativ nu a suferit nici o modificare, CEC și-a motivat refuzul de a înregistra cererea invocând practica (n.a. - existentă) jurisdicției constituționale în materie de inițiere a referendumului republican legislativ, în lipsa normelor de tehnică legislativă cu referire la inițierea referendumului de către cetățeni, precum și prin prisma reglementarilor internaționale de a nu modifica sistemul electoral decât cel puțin cu un an înainte de alegerile ordinare … .” 

În concluzie,

Reamintind că referendumul constituie un instrument al democrației directe, prin intermediul căruia cetățenii își pot exprima opinia asupra problemelor de interes național;

Atenționând asupra unor acțiuni vizibil consecvente din partea unui șir de autorități publice ce urmăresc limitarea exercitării drepturilor constituționale ale cetățenilor în Republica Moldova;

Regretând faptul că Curtea Constituțională a R.M. în cadrul examinării unei situații specifice particulare, a extins nejustificat aria de examinare și a declarat în totalitate și nu în parte neconstituțională o normă ce garanta dreptul cetățenilor de a iniția orice tip de referendum;

Regretând faptul că urmare a hotărîrii Curții Constituționale, un șir de autorități publice cum sunt Comisia Electorală Centrală, Ministerul Justiției și Comisia Juridică Numiri și Imunități a Parlamentului s-au antrenat sub diferite forme, în limitarea dreptului  cetățenilor de a iniția orice tip referendum;

Considerând că prerogativa Parlamentului de a declara prin hotărâre toate propunerile de inițiere a referendumului este una excesivă și poate servi drept instrument nejustificat și unul exclusiv de oportunitate politică pentru blocarea inițiativelor populare;

Insistând asupra faptului că democrația participativă contează și în adoptarea deciziilor prevalează buna credință a instituțiilor publice și a actorilor politici, iar acest lucru va fi asigurat fapt ce va constitui factorul decisiv în evoluția dreptului și a jurisprudenței în Republica Moldova;

Organizațiile Platformei Naționale a FSC PaE,  SOLICITĂ:

Autorităților publice, partidelor politice parlamentare și extra-parlamentare, organizațiilor societății civile ce promovează democrația și supremația drepturilor omului, altor actori politici și apolitici naționali relevanți:

• Renunțarea la inițiativele de limitare a dreptului  cetățenilor de a-și exercita suveranitatea înmod direct, prin inițierea oricărui tip de referendum;
• Inițierea unui dialog veritabil și constructiv cu promotorii și oponenții ideilor de limitare a dreptului  cetățenilor de a iniția orice tip de referendum;
• Solicitarea avizului Comisiei de la Veneția pe subiectul limitării dreptului  cetățenilor de a iniția orice tip de referendum;
• Recunoaşterea, susţinerea și promovarea tuturor solicitărilor legale inițiate la nivel naţional pentru blocarea inițiativelor de limitare a dreptului  cetățenilor de a iniția orice tip de referendum;  
• Modificarea legislației pentru o garanta o siguranță legală a dreptului cetățenilor de a iniția orice tip de referendum și corespunzător obligației autorităților publice de a aloca resursele financiare necesare consultării voinței poporului;

Partenerilor internaționali ai Republicii Moldova:

• Monitorizarea continuă a situației privind intenția autorităților Republicii Moldova de a limita nejustificat dreptului cetățenilor Republicii Moldova de a iniția orice tip de referendum dar și de a-și expune liber opinia asupra unor problem de interes national în cadrul unui exercițiu democratic;
• Insistarea asupra consultării opiniei Comisiei de la Veneția a proiectelor de lege ce vizează dreptul cetățenilor Republicii Moldova de a iniția orice tip de referendum.

DISCLAIMER: Autorii comunicatelor – nu agenţia de presă IPN – poartă responsabilitate exclusivă pentru corectitudinea şi esenţa conţinutului comunicatului, prezentat spre publicare şi/sau distribuire

DECLARATION

March 14, 2018

We, the organisations of the National Platform of the Eastern Partnership Civil Society Forum, signatories to the Declaration, are deeply disappointed and concerned about the increasing tendencies of unjustified limitation of the right of Moldovan citizens to initiate and conduct legislative referenda. We believe that the law does not provide for such a limitation and a democratic society does not need it.

The current national legislation of the Republic of Moldova provides for the right of the citizens to initiate republican and constitutional referenda. Article 155 of the Electoral Code stipulates that the republican referendum may be, inter alia[1], initiated by at least 200.000 citizens of the Republic of Moldova eligible to vote. In case of constitutional referendum, provisions of Article 141 letter a) paragraph (1) of the Constitution shall be applied. According to this article, the citizens initiating the review of the Constitution have to come from at least half of the second level territorial-administrative units and at least 20.000 signatures must be registered in each of them in support of this initiative. Thus, finding the present existence of at least 36 territorial-administrative units of the second level[2], in order to initiate amending the Constitution, at least 20 thousand signatures * 18 territorial-administrative units of the second level are required, which represents at least 360.000 signatures, well above the limit of 200.000 signatures.

We can infer that by introducing minimum numbers of signatures that need to be collected to promote an ordinary legislative initiative or to amend the Constitution, the legislator sought to guarantee the right of citizens to initiate different types of republican referendums and to ensure the direct exercise of sovereignty.

On July 27, 2017, the Constitutional Court of the Republic of Moldova declared unconstitutional[3] the provisions of the present (after republishing, the numbering of the articles was modified) paragraph 2 of Article 155 of the Electoral Code, which offered inter alia the President of the Republic of Moldova, the Government and 200.000 citizens the right to vote any type of referendum.

On January 12, 2018, the Central Electoral Commission (CEC) rejected[4] the request for registration of an initiative group intending to initiate a republican legislative referendum to repeal the amendments and addenda adopted by the Law No 154/2017, by which the mixed electoral system of election of Members in the Parliament was introduced. The Commission substantiated its decision by formally invoking procedural deficiencies admitted by the group members, although they were qualified as insufficient by some civil society[5] organizations to be rejected.

Worse, by this decision, the Commission questioned the citizens' right to initiate legislative referenda: ‘it is not clear whether can be organised a legislative referendum, which does not refer to the approval of the constitutional laws adopted by Parliament, as required by Article 157 (1) letter b) of the Election Code, therefore, this article, which sets out exhaustively the problems that may be subject to the Republican referendum, does not provide for the possibility of organizing another legislative referendum than the one which refers to the approval of the laws passed by the Parliament, or it is presumed that ‘other important issues of society and the state’ provided for by Article 157 paragraph (1) letter d) include both the consultative and the legislative referendum’.

On February 15, 2018, the Ministry of Justice of the Republic of Moldova initiated the public consultation[6] of a public debate on a draft law aimed at amending the Electoral Code by granting the Parliament the exclusive right to initiate the republican legislative referendum[7]. In this context, several civil society organizations have issued opinions[8] on this draft law[9] and have ‘expressed their disagreement with the proposed amendments to the consulted draft law. The people of the Republic of Moldova, as the sole sovereign holder of the power cannot be deprived of the right to initiate any type of referendum. Moreover, we have to find some artificial barriers that are not necessary in a democratic society and which seem to be obstacles in the future to suppress the intentions of exercising direct democracy by the people.

On March 7, 2018, contrary to the legislation in force[10], the Legal Commission of the Moldovan Parliament examined the CEC's request for official interpretation of the Electoral Code and issued an advisory opinion, even if the Commission requested formal interpretation. According to the Advisory Opinion No. CJ-10/74 of March 7, 2018[11], the Parliament is the supreme representative body of the people and the sole legislative authority of the state, empowered with the right to decide on the electoral system, the right of citizens to proceed to a legislative referendum not regulated by the Constitution.

On March 12, 2018, the Central Electoral Commission rejected[12] a new request from the initiative group to organize a republican legislative referendum for the adoption of a law on the electoral system, which stipulates that the Parliament's elections are based on a proportional voting system. Although the normative framework did not undergo any change, the CEC justified its refusal to register the application by invoking the (non-existent) constitutional jurisdiction in the field of initiating the republican legislative referendum, in the absence of the normative legislative norms referring to the initiation of the referendum by the citizens, as well as by the international regulations not to modify the electoral system until at least one year before the ordinary elections ...’

To conclude,

Recalling that the referendum is an instrument of direct democracy, through which citizens can express their views on issues of national interest;

Calling attention to consistently visible actions by a number of public authorities aimed at limiting the exercise of constitutional rights of citizens in the Republic of Moldova;

Regretting that the Constitutional Court of the Republic of Moldova, in examining a particular case, unjustifiably extended the scope of the examination and declared a rule guaranteeing the right of citizens to initiate any type of referendum fully, not partially, unconstitutional;

Regretting that, following the Constitutional Court's decision, several public authorities such as the Central Electoral Commission, the Ministry of Justice and the Parliamentary Commission ‘Legal Committee for Appointments and Immunities have trained themselves in various forms to limit the right of citizens to initiate any type of referendum;

Considering that the prerogative of Parliament to declare resolutely all proposals to initiate the referendum is excessive and might serve as an unjustified and exclusive instrument of political opportunity to block popular initiatives;

Insisting on the fact that the participatory democracy counts and that in the decision-making process the good faith of public institutions and political actors prevails, and this will be assured, which will be the decisive factor in the evolution of law and jurisprudence in the Republic of Moldova;    

EaP CSF National Platform Organisations, CALL FOR:

The public authorities, parliamentary and extra-parliamentary political parties, civil society organizations promoting democracy and the supremacy of human rights, other relevant national political and apolitical actors:

• to abandon initiatives to limit the right of citizens to exercise their sovereignty directly by initiating any type of referendum;
• to initiate a genuine and constructive dialogue with promoters and opponents of ideas limiting the right of citizens to initiate any type of referendum;
• to request Venice Commission's opinion on limiting the right of citizens to initiate any type of referendum;
• to recognize, support and promote all legal requests initiated at national level to block initiatives that limit the right of citizens to initiate any type of referendum;
• to amend the legislation to ensure a legal certainty of citizens' right to initiate any type of referendum and, according to the obligation of public authorities, to allocate the financial resources needed to consult the will of the people;

The international partners of the Republic of Moldova:

• to continuously monitor the intention of the authorities of the Republic of Moldova to unjustifiably limit the right of the citizens of the Republic of Moldova to initiate any type of referendum but also to freely expose their opinion on a problem of national interest in a democratic exercise;
• to insist on the consultation of the Venice Commission's opinion on draft laws on the right of Moldovan citizens to initiate any type of referendum.