Declaraţia unui grup de organizaţii din societatea civilă privind depolitizarea instituţiilor de drept
din Republica Moldova
Luînd în consideraţie angajamentele asumate de Republica Moldova în baza Programului de activitate pentru Integrare Europeană (2010-2014); angajamentele asumate cu referire la implementarea Planului de Acţiuni privind liberalizarea regimului de vize; recomandările şi soluţiile oferite în cadrul programelor de asistenţă sprijinite de Consiliul Europei, alte organisme şi misiunile speciale ale UE.
Încurajăm factorii decizionali şi clasa politică să-şi asume deplina responsabilitate pentru implementarea reformelor în interesul cetăţenesc.
Constatări cu privire la politizarea şi lipsa de progres în realizarea reformelor în cadrul instituţiilor de drept:
- Suntem îngrijoraţi de lipsa reformei instituţionale a SIS; în pofida aşteptărilor, transformarea SIS într-o instituţie modernă şi de tip European încă mai rămîne un subiect taboo pentru factorii decizionali şi actorii politici;
- Suntem îngrijoraţi de faptul că reformele instituţionale în cadrul MAI, Procuraturii şi CCCEC, deşi sunt anunţate, sunt în proces foarte lent de implementare, deseori lipseşte determinarea şi voinţa politică clară;
- Constatăm cu îngrijorare că discuţiile publice recente, cu referire la instituţiile de drept, demască preocupările clasei politice focusate preponderent pe numiri şi demiteri decît pe schimbări sistemice şi asigurarea reformelor instituţionale;
- Regretăm că majoritatea politică, angajându-se în atacuri şi contra-atacuri reciproce pierd din vizor obiectivul de interes public de reformare a instituţiilor publice; abstinenţa opoziţiei parlamentare de la lucrările Parlamentului dezvăluie nepăsarea pentru interesul public.
Recomandări cu privire la depolitizarea şi democratizarea instituţiilor de drept:
- Iniţierea imediată a procesului de reformare a SIS avînd ca obiectiv transformarea acestei instituţii într-o instituţie capabilă, modernizată, de tip european şi depolitizată care serveşte intereselor cetăţeneşti,
- Impulsionarea proceselor de reformare a Procuraturii şi a MAI prin aprofundarea participării societăţii civile la dezbaterile publice asupra reformelor,
- Depolitizarea procedurii de numire poate fi realizată prin introducerea procedeelor pluraliste şi competitive de selectare a candidaţilor la funcţia de conducere (prin intermediul comisiilor specializate Parlamentare), asigurînd dezbateri publice pe fiecare candidatură cu participarea opoziţiei şi societăţii civile,
- Depolitizarea activităţii instituţiilor poate fi realizată prin asigurarea independenţei şi autonomiei funcţionale a angajaţilor cu tragerea la răspundere a actorilor care exercită imixtiuni şi presiuni, inclusiv prin interzicerea indicaţiilor exponenţilor decizionali şi politici,
- Depolitizarea mandatului instituţiilor şi autorităţilor prin realizarea interesului cetăţenesc public măsurabil cu periodicitate necesară evaluării rezultatelor activităţii,
- Depolitizarea instituţiilor prin intermediul extinderii controlului civic;
- Depolitizarea ministerială poate fi asigurată prin intermediul raţionalizării întregului proces de luare a deciziilor, în care deciziile colegiale sunt transparente, se bazează pe argumente raţionale şi comunicate publicului,
- Depolitizarea funcţională ramurală poate fi realizată prin intermediul separării funcţiilor de elaborare şi coordonare implementării politicilor de funcţia de implementare a politicilor, consolidarea autonomiei agenţiilor de implementare a politicilor.
- Depolitizarea agenţiilor responsabile de implementarea politicilor poate fi realizată prin conferirea unei autonomii responsabilizate în baza indicatorilor de performanţă şi independenţei garantate de imixtiune în activitatea operaţională.
- Depolitizarea evaluării rezultatelor instituţiilor prin introducerea indicatorilor clari de evaluare, în baza rapoartelor anuale de activitate şi prin intermediul rapoartelor tematice, care permit aprecierea performanţelor instituţionale,
- Depolitizarea activităţilor poate fi realizată prin asigurarea transparenţei proceselor decizionale interne, inclusiv prin instituirea controlului colegial asupra cazurilor de clasare sau închidere a dosarelor,
- Depolitizarea instituţională poate fi garantată prin reglementarea activităţilor instituţiilor vizate în exclusivitate prin intermediul legilor adoptate de Parlament, evitînd reglementările secundare normative,
- Depolitizarea angajărilor poate fi asigurată prin introducerea standardelor de evaluare a performanţelor individuale, oferirea remuneraţiei adecvate, preluarea tehnologiilor moderne.
Semnatarii Declaraţiei pentru contacte:
- Sergiu Ostaf, director, Centrul de Resurse pentru Drepturile Omului (CReDO),www.CReDO.md
- Arcadie Barbarosie, director, Institutul pentru Politici Publice (IPP), www.ipp.md
- Vanu Jereghi, director, Institutul pentru Drepturile Omului, www.idom.md
- Veaceslav Tofan, preşedinte, Centrul de Informare în Domeniul Drepturilor Omului (CIDO), www.cido.org.md
- Ion Guzun, Centrul pentru Resurse Juridice din Moldova (CRJM), www.crjm.org