logo

Declarația asupra propunerii legislative 174/2022 din 10 mai 2022


https://www.ipn.md/index.php/ro/declaratia-asupra-propunerii-legislative-1742022-din-10-mai-7542_1090398.html

7 iunie 2022
 

Președintei Republicii Moldova, dna Maia Sandu
Președintelui Parlamentului Republicii Moldovei,

dl Igor Grosu

Prim-ministrei Republicii Moldova,
dna Natalia Gavriliță
 

                                                                Ministrei Mediului,
dna Iuliana Cantaragiu
 

Declarația

Grupului de lucru 3 Mediul, Schimbările Climatice și Securitatea Energetică al Platformei Naționale din Moldova a Forumului Societății Civile din Parteneriatul Estic, a Uniunii Europene

asupra propunerii legislative 174/2022 din 10 mai 2022


Semnatarii, membrii Grupului de lucru 3 Mediul, Schimbările Climatice și Securitatea Energetică și membrii Consiliului Național al ONG-urilor de Mediu, au analizat propunerea legislativă 174/2022 din 10.05.2022 a deputatului Vladimir Bolea, care propune modificări la unele acte legislative: Legea nr. 176/2013 privind transportul naval intern, Legea 440/1995 cu privire la zonele și fâșiile de protecție a apelor râurilor și bazinelor de apă, Legea nr. 149/2006 privind fondul piscicol, pescuitul și piscicultura, și Codul subsolului nr. 3/2009.

Proiectul prevede utilizarea pe scară largă a zonei de protecție a fluviilor Nistru și Dunăre, și râului Prut, care anterior erau protejate prin lege, pentru activitatea economică (construirea cheiurilor temporare și a căilor de acces la acestea pentru exportul de culturi și alte mărfuri și transport, și al pasagerilor).

În acest sens, proiectul de lege propune abandonarea procedurilor de expertiză de mediu și evaluare a impactului asupra mediului pentru toate activitățile propuse.

Scutit de la păstrarea tăcerii în timpul sezonului de reproducere a peștilor, incl. permițând în perioada de depunere a icrelor folosirea ambarcațiunilor cu motor pe apă, defrișarea vegetației, extragerea nisipului și pietrișului și alte activități. Nisipul și pietrișul extras din albiile minore ale râuri prin legea asta sunt scoase din sfera de aplicare a Codului subsolului, iar soarta lor ulterioară nu este determinată de lege.

Este indicativ faptul că agenții economici care desfășoară lucrări de susținere a șenalului navigabil și de a crea cheiurile temporare sunt scutiți de compensarea daunelor aduse mediului, ce înseamnă că principiul ONU „poluatorul plătește” nu se aplică. În acest context atragem atenție că în RM există o metodologie aprobată, publicată în „Monitorul Oficial” și aplicată pentru evaluarea economica a impactului lucrărilor de așa fel asupra resurselor naturale piscicole. Această practică a existat și în timpul sovietic.

Proiectul de lege nu ține cont de schimbările de regim hidrologic care au avut loc în ultimele decenii și de diminuarea continuă a râurilor și vizează de fapt extragerea și vânzarea nisipului și pietrișului din râuri sub pretextului dezvoltării navigației, care nu poate fi eficientă în aceste condiţii naturale. În plus, după cum reiese din nota de informare, punerea în aplicare a legii necesită investiții bugetare semnificative, o alternativă la care este vânzarea de nisip și prundiș - o activitate coruptă binecunoscută. Nu este luat în considerație faptul că din cauza construcției de hidrocentrale pe râuri, scurgerea solidă de nisip și pietriș a fost oprită. Prin urmare, extragerea lor va duce la colmatarea râurilor și la pierderea biodiversității, la pierderea capacității râurilor de a se autopurifica, ce produce ridicarea prețurilor la pregătirea apei pentru băut, și a funcției de recrearea.

Este sigur să spunem că pierderile economice din punerea în aplicare a acestui proiect de lege vor depăși semnificativ beneficiile primite, care, ca urmare a corupției, vor fi redistribuite în favoarea unor persoanelor individuale cointeresate.

Acest proiect de lege nu poate fi îmbunătățit prin căutarea de compromisuri, ci trebuie respins, întrucât se bazează inițial pe presupuneri false cu privire la posibilitatea dezvoltării navigației cu drepturi depline pe Nistru și Prut în condițiile hidrologice actuale.


Proiectul legii pe situl Parlamentului: https://www.parlament.md/ProcesulLegislativ/Proiectedeactelegislative/tabid/61/LegislativId/6000/language/ro-RO/Default.aspx

 

AVIZ

la proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative
nr. de înregistrare 174 din 10.05.2022

 

În temeiul art. 6 d) al Legii privind transparența în procesul decizional nr. 239-XVI din 13.11.2008 (în vigoare 05.03.2009) M.O. nr.215-217 art.798 din 05.12.2008, și Concepției privind cooperare dintre Parlament și societatea civila (Hotărârea Parlamentului Nr. 373
din 29.12.2005
pentru aprobarea Concepţiei privind cooperarea dintre Parlament şi societatea civilă,  Grupul de Lucru 3 al Platformei Naționale a Forumului Societății Civile a Parteneriatului Estic a examinat proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative nr.de înregistrare 174 din 10.05.2022 (Legea nr.176/2013 privind transportul naval intern al Republicii Moldova – art.8; Legea nr.440/1995 cu privire la zonele și fâșiile de protecție a apelor râurilor și bazinelor de apă – art.6, ș.a.) și înaintează următoarele comentarii și propuneri:

a) Obiecții privind Nota informativă

Nota Informativă a proiectului urmează a fi revizuită în vederea respectării cerințelor stabilite în art. 30 din Legea 100/2017 privind actele normative, respectiv, Nota va fi întocmită în conformitate cu modelul stabilit în Anexa nr. 1 din actul normativ menționat supra. Astfel, la compartimentul 8 din Nota informativă se va completa cu mențiunea privind elaborarea Constatărilor expertizei anticorupție. Expertiza anticorupţie este obligatorie pentru toate proiectele actelor normative, inclusiv pentru proiectele actelor normative elaborate de deputaţii în Parlament în conformitate cu alin.(1) art.35 din Legea 100/2017 privind actele normative.

Conform alin. (7) art.34 din Legea 100/2017 privind actele normative, Nota informativă urmează a fi completată cu analiza impactului reglementărilor proiectului asupra mediului înconjurător urmare a tipurilor de raporturi juridice propuse spre reglementare.

Nota informativă trebuie să conțină informaţiile şi recomandările obţinute în urma efectuării studiilor de cercetare în conformitate cu prevederile alin.(5) art.25 din Legea 100/2017 privind actele normative. Prevederile din alin.(5) art.25 din Legea 100/2017 stabilesc efectuarea studiilor de cercetare în scopul fundamentării necesităţii sau lipsei acesteia privind iniţierea elaborării unui act normativ în funcţie de importanţa şi complexitatea proiectului.

De asemenea, în Nota Informativă autorul invocă faptul, că ”pentru a debloca exportul produselor agroalimentare prin intermediul cheiurilor temporare, Guvernul, a aprobat Regulamentul privind modul de amenajare şi exploatare a cheiurilor temporare şi edificiilor provizorii aferente pe căile navigabile interne ale Republicii Moldova (Hotărîrea Guvernului nr. 546/2019”).Considerăm, că acest fapt nu corespunde scopurilor propuse de pct. 2 a Regulamentului menționat, potrivit căruia, acesta stabilește modul de sosire și plecare a navelor la/de la chei, navigația în acvatoriul cheiurilor, operațiunile de încărcare-descărcare, acțiuni în condiții meteorologice nefavorabile, prevenirea poluării acvatoriului cheiului și tarifele pentru operarea navelor la cheiuri. Or, Regulamentul menționat supra nu reglementează nici o activitate de menținere a șenalului navigabil și, cu atît mai mult, a activităților de extragere a nisipului și prundișului.

În Nota informativă nu se argumentează unde anume, în ce locuri se preconizează construcția (amenajarea) cheilor, fiindca anume de locul de amplasare depinde, daca va fi necesară adîncirea albiei (adica șenalul navigabil). Se creaază un precedent periculos, că fiecare producător agricol, va construi chei la libera alegere unde î-i convine mai mult.

Menționăm că, aceasta urmează a fi completată cu o analiză mai detaliată a interacțiunii dintre agenții economici și autoritățile publice centrale, precum și evaluarea mai detaliată a costurilor de implementare, inclusiv pentru mediul de afaceri.

 

b)Obiecții privind proiectul de lege

Comentarii de ordin general
 

Considerăm că proiectul urmează a fi revizuit conceptual, prin prisma următoarelor aspecte:

  • Propunerea lucrărilor de extragerea nisipului și petrișului poate fi înaintată exclusiv în temeiul cadrului legislativ în vigoare, cu reglementarea clară și coercitivă cu privire la categoria subiecțiilor, dreptuirlor și obligațiunilor acestora, temeiurile juridice de apariția și stingere a drepturilor acestora, clar stipulat obiectul, parametrii tehnici, procesul tehnologic de extragere, măsurile de prevenire, protecție a mediului și siguranță, aspecte economico-financiare, precum și răspunderea subiecțiilor, etc. În caz contrar, activitatea respectivă poate fi calificată ca una ilegală, lucrările, inclusiv locul și volumul extragerii, pot fi efectuate la libera alegere a subiectului și cu interpretarea eronată a unor obligații stabilite în legislația în vigoare, fapt, care în consecință poate aduce prejudicii enorme mediului, precum și de ordin economic, inclusiv pentru bugetul statului. Regulamentul privind procedura de coordonare a efectuării și supravegherii lucrărilor de menținere a șenalului navigabil intern al Republicii Moldova, aprobat prin Ordinul Ministrului nr.84/90 din 10.04.2019 prevede norme de procedure administrative și tehnice înguste, în scopul asigurării coordonării efectuării şi supravegherii lucrărilor de menținere, navigației în siguranță, prevenirii avariilor pe căile navigabile interne ale Republicii Moldova.
  • Excluderea lucrărilor de menținere a șenalului navigabil de sub incidența prevederilor Codului subsolului nr. 3/2009 (Art.V), de la obligația de recuperare a prejudiciului cauzat resurselor biologice (Art.IV, pct.1), de la evaluarea impactului asupra mediului înconjurător (Art.II, pct.5, pct.7) va crea confuzii și premize discriminatorii între diferite categorii de subiecții activitatea cărora cade sub incidența Legii nr. 440/1995 cu privire la zonele și fâșiile de protecție a apelor râurilor și bazinelor de apă și Legii nr. 149/2006 privind fondul piscicol, pescuitul și piscicultura.
  • Potrivit pct. 29 al Indicațiilor metodologice ale Ministerului Justiției privind regulile de tehnică legislativă, verbele în proiectele actelor normative se expun la timpul prezent, nu la viitor. (Art.II, pct.3, pct.10).
     

În particular, la proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative nr. 174 din 10.05.2022 urmează a fi modificat, luând în considerare următoarele aspecte:

  1. Propunerea prevăzută la Art.II pct.5 de a exclude lucrările de menținere a șenalului navigabil de la obligația obținerii acordului de mediu în conformitate cu Legea nr.86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului este inacceptabilă! Propunerea întră în contradicție cu prevederile Legii nr.86/2014, Anexa 2, pct.11 lit.j) Construirea pe căile navigabile interne a obiectivelor hidrotehnice şi amenajarea şenalului navigabil, planificarea acestor activități necesită în mod obligatoriu efectuarea evaluării impactului asupra mediului. Obligațiile prevăzute în legislația națională sunt elaborate în conformitate cu angajamentele internationale ale Republicii Moldova prevăzute de Convenţia privind evaluarea impactului asupra mediului în context transfrontalier, adoptată la Espoo la 25 februarie 1991, la care Republica Moldova este parte din 1993 și conform Anexei II pct.10 lit.f) din Directiva 2011/92/UE din 13 decembrie 2011 privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului, care face parte din Acordul de Asociere RM-UE, ratificat prin Legea nr.112/2014.
  2. Propunerea prevăzută la Art.II pct.8 conține prevederi contradictorii după sens, propunînd permiterea extragererii în albia majoră, care va duce la interpretarea eronată, precum și la aplicarea greșită cu admiterea ilagalităților. Totodată, proiectul legii la Art.II pct. 6, propune completarea art.13 alin.(1) din Legea nr. 440/1995 cu privire la zonele și fâșiile de protecție a apelor râurilor și bazinelor de apă cu alineatul (11) cu următorul cuprins: „În scopul amenajării cheiurilor temporare se permite extragerea nisipului şi prundișului din albia minoră a râului
  3. Întru evitarea interpretărilor discreționare și aplicarea eronată a prevederilor actelor normative, urmează clarificarea următoarelor propuneri: la Art.II pct. 6, art.13 alin. (1) din Legea nr. 440/1995 cu privire la zonele și fâșiile de protecție a apelor râurilor și bazinelor de apă se completează cu alineatul (11) cu următorul cuprins: „În scopul amenajării cheiurilor temporare se permite extragerea nisipului şi prundișului din albia minoră a râului.”, ce presupune reeișind din noțiunea albia minoră - suprafaţă de teren ocupată permanent sau temporar de apă, care asigură curgerea nestingherită, între maluri. Totodată, la Art.II pct. 3, se propune completarea Capitolului III din Legea susmenționată cu art.121 cu următorul cuprins: Articolul 121. Fâșia de teren de 30 de metri de la linia apei în interior, la râurile Nistru și Prut, pot fi utilizate în scopurile navigației și asigurării navigației în siguranță.”
  4. Propunerea prevăzută la Art.IV pct.1 vine în contradicție cu prevederile art. 3 lit.c) din Legea protecției mediului, care stabilește responsabilitatea tuturor persoanelor fizice şi juridice pentru prejudiciul cauzat mediului; prevenirea, limitarea, combaterea poluării, precum recuperarea pagubei, cauzate mediului şi componenţilor lui din contul persooanelor fizice şi juridice care au admis (chiar şi inconştient sau din negligenţă) dauna. Dar faptul, că în urma șenajului va fi cauzat prejudiciu mediului - nici nu sunt îndoieli! Nu pot fi admise derogări de la obligația de recuperare a prejudiciului cauzat resurselor biologice, deoarece principiul prevăzut în art.3 lit.c), reprezintă o norma imperativă, universală pentru toate raporturile juridice și obligatorie pentru toți subiecții. Principiul responsabilității pentru mediul înconjurător este unul universal și imperativ, care este prevăzut și în Convenția privind diversitatea biologică, ratificată de RM în 1995 și Directiva UE 2004/35/CE privind răspunderea pentru mediul înconjurător în legătură cu prevenirea și repararea daunelor aduse mediului.
  5. Art.V. propune excluderea lucrărilor de menținere a șenalului navigabil de sub incidența prevederilor Codului subsolului nr. 3/2009, însă astfel de propunere crează un precedent periculos pentru întreg procesul de reglementare juridică, deoarece activitatea menționată supra se va desfășura în afara cadrului normativ, ce nu va permite supravegherea și controlul din partea instituțiilor statului cu privire la respectarea rigorilor de protecție a mediului și resurselor naturale.
  6. Proiectul de lege propus ignoră rolul nisipului și pietrișului, pe care le îndeplinesc în râu ca filtre biologice naturale și, în același timp, reprezintă un substrat pentru depunerea icrei peștilor, o sursă a organismelor lor alimentare, fiind habitat pentru multe specii de nevertebrate acvatice, inclusiv cele din Cartea Roșie. Cu râurile noastre deja îndiguite, fluxul de nisip și pietriș în aval a încetat, iar exploatarea nisipului și a pietrișului va duce la pierderea serviciilor ecosistemice pe care râurile le oferă.
  7. La nivelul Națiunilor Unite, comunitatea internațională a adoptat principiul „Poluatorul plătește”. Acest principiu este înțeles în sens larg în sensul că oricine provoacă daune plătește pentru acesta pentru a compensa. Proiectul de lege propus nu respectă acest principiu. Daunele aduse ecosistemelor fluviale care vor fi cauzate în timpul punerii în aplicare a legii sunt în general recunoscute de comunitatea științifică și au fost compensate încă din vremea sovietică. Cu toate acestea, acest proiect de lege nu prevede nicio compensație din activități economice.
  8. Proiectul de lege presupune construirea de drumuri de acces la danele temporare. Având în vedere că atât Nistrul, cât și Prutul se revarsă periodic în timpul inundațiilor cauzate de schimbările climatice, nu este clar cum vor fi conservate digurile de-a lungul râului pentru a preveni scurgerile apei. Întreținerea digurilor costă foarte mulți bani și nu este clar de unde vor fi luate pentru restaurare.

    Concluzii


Se propune, să nu fie admis spre aprobare proiectul Legii pentru modificarea unor acte normative nr. de înregistrare 174 din 10.05.2022 și revizuirea conceptuală conceptuală, prin prisma prevederilor legislației în vigoare.

Propunerea de operare în legislației în vigoare a modificărilor ce țin de ”lucrăriri de menținere a șenalului navigabil și amenajare a cheiurilor temporare”, precum și excepțiile de la mai multe norme imperative pentru ”extragerea nisipului și prundișului”, vin în contradicție cu argumentarea necesității adoptării legii și a motivelor invocate în Nota Informativă. Astfel, autorul proiectului de lege se axează pe faptul, că ”în adresa Parlamentului au parvenit multiple adresări din partea producătorilor de produse cerealiere, care actualmente întâmpină dificultăți de ordin administrativ în vederea transportării și exportării produselor cerealiere pe căile navigabile interne”....” agricultorii au fost privați de dreptul de a utiliza cheiurile temporare”.


Însă, aceste modificări nu vin în suportul activităților producătorilor agricoli și exportului de produse agricole pe cale fluvială, dar facilitează activitățile de exatragere a nisipului și prundișului din răurile Nistru și Prut (care, de fapt sunt și obiective acvatice transfrontaliere). Aceste activități nu au la moment un suport legal adecvat, lipsesc prevederi normative, care ar reglementa întreg spectrul de relații social-economice. Prin urmare, exceptarea acestor activități de la prevederile Codului subsolului, de la Legea nr. 86/2014 privind evaluarea impactului asupra mediului (prin excluderea acestor activități de la procedura de evaluarea a impactului), de la art. 3 al Legii 1515/1993 privind protecția Mediului (prin eliberarea de la achitarea prejudiciului cauzat resurselor biologice acvatice), etc., va  crea un precedent periculos în procesul de legiferare a altor activități cu impact asupra mediului, va descuraja subiecții raporturilor juridice să respecte legislația de mediu, va crea convingerea că orice activitate economică poate fi desfășurată în detrimentul intereselor ecologice ale societății, va descrimina alți subiecți ai raporturilor juridice, precum și va crea premise pentru cauzarea de prejudiciu mediului fără obligația de recuperare a acestuia.

Concomitent, luînd în considerare impactul documentului asupra mai multor domenii importante, considerăm necesar de a fi organizate unele consultări publice cu participarea mediului de afaceri, reprezentațiilor ONG de mediu, și reprezentanții CALM, precum și informarea asupra posibilităţii de participare a publicului în cazul consultărilor în context transfrontalier, deoarece bazinul hidrografic Prut este transfrontalier (Ucraina, Romania, Republica Moldova), iar Acordul de la Roma, semnat între Ucrainei și Republica Moldova la 29 noiembrie 2012, categoric interzice extragerea din albia fluviului Nistru a nisipului, pietrișului și amestecului de nisip și pietriș, fără acordul organelor competente ale statelor părți.


AVIZ CNA

 

*******
DISCLAIMER: Autorii comunicatelor – nu agenția de presă IPN – poartă responsabilitate exclusivă pentru corectitudinea și esența conținutului comunicatului, prezentat spre publicare și/sau distribuire.