Curtea Constituţională (CC) a declarat joi, 16 aprilie, constituţionale prevederile legii cu privire la testarea integrităţii profesionale a judecătorilor, cu excepţia unor articole. Preşedintele instanţei, Alexandru Tănase, a spus că statul are dreptul să testeze integritatea profesională a tuturor funcţionarilor săi, fără excepţie, însă problema constă în modalitatea în care se face această testare şi instituţia care este abilitată să o facă, transmite IPN.
„Cu remedierea deficienţelor constatate de Curtea Constituţională, legea respectivă poate funcţiona în continuare”, a declarat preşedintele CC.
Vicedirectorul Centrului Naţional Anticorupţie, Cristina Ţărnă, care a reprezentat Guvernul la examinarea sesizării în cauză, a declarat că, analizând articolele declarate neconstituţionale, este clar că testarea integrităţii profesionale a fost blocată practic în întregime, pentru că sunt prevederi care ţin de mecanismul de desfăşurare a testării, or acest mecanism a fost declarat în afara cadrului constituţional. Cristina Ţărnă a explicat că testorii nu vor putea fixa prin mijloace audio-video comportamentul subiectului. La fel, a fost declarată neconstituţională consecinţa testului de integritate, adică concedierea în cazul în care se constată implicarea în acte de corupţie.
„Testorii nu pot săvârşi acţiuni cu risc întemeiat, riscul întemeiat fiind acele acţiuni care sunt planificate şi care sunt întreprinse pentru a putea documenta conduita lipsită de integritate a agenţilor publici. Pentru aceasta testorul trebuie să săvârşească anumite încălcări, la rândul său, pentru ca să poată apela la agentul public pe care îl testează, or aceste tipuri de încălcări au fost declarate în afara Constituţiei”, a mai spus Cristina Ţărnă.
Sesizarea privind controlul constituţionalităţii unor prevederi ale Anexei la Legea nr.325 din 23 decembrie 2013 privind testarea integrităţii profesionale a fost depusă de către un grup de deputaţi comunişti. Potrivit autorilor sesizării, prevederea legală nu asigură echilibrul necesar al puterilor în stat şi riscă să afecteze independenţa sistemului judiciar.
