De la Alianţa pentru Democraţie şi Reforme la Alianţa pentru Integrarea Europeană, analogii şi diferenţe. Analiză Info-Prim Neo

[Alianţa pentru Integrare Europeană] Liderii partidelor democrate, Vlad Filat, Mihai Ghimpu, Marian Lupu şi Serafim Urecheanu au semnat, sâmbătă, 8 august, în faţa presei, acordul de constituire a coaliţiei de guvernământ, numită „Alianţa pentru Integrarea Europeană” (AIE). Prin această Alianţă, PLDM, PL, PDM şi AMN îşi asumă readucerea la normalitate a diverselor domenii ale vieţii – democraţie, justiţie, economie, sfera socială, reabilitarea autorităţii R.Moldova pe plan extern şi intern, a relaţiilor deteriorate de regimul comunist cu propriii cetăţeni şi cu ţările din afară. În Coaliţia se obligă să asigure libertatea mass-media, inclusiv a audiovizualului public, divizarea reală a puterilor în stat, garantarea independenţei sistemului judecătoresc, reformarea structurilor de forţă, investigarea completă şi obiectivă a evenimentelor din 7 aprilie cu participarea experţilor internaţionali, depăşirea crizei economice, eradicarea sărăciei, gestionarea corectă a banilor publici, eliminarea implicării abuzive a politicului în economie. Noua structură îşi propune şi alte câteva obiective majore, inclusiv soluţionarea problemei transnistrene, integrarea europeană a R. Moldova, negocierea şi semnarea acordului de asociere cu UE, eliminarea regimului de vize pentru cetăţenii români, semnarea Convenţiei pentru micul trafic la frontieră cu ţara vecină. Cei patru lideri se arată siiguri că AIE nu se va destrăma, dat fiind faptul că au fost discutate toate subtilităţile ce ţin de viitoarea guvernare. Potrivit acestora, indiferent de funcţiile pe care le vor deţine, deciziile importante vor fi luate în comun. [Alianţa pentru Democraţie şi Reforme] În istoria nouă a ţării, a mai existat o alianţă a forţelor democratice, constituită în 1998 din Convenţia Democratică a lui Mircea Snegur, Mişcarea pentru o Moldovă Democratică a lui Dumitru Diacov, Partidul Forţelor Democratice al lui Valeriu Matei şi Frontul Popular-Creştin Democrat al lui Iurie Roşca. Structura respectivă s-a numit Alianţa pentru Democraţie şi Reforme (ADR), care a murit peste 9 luni, fiind “asasinată”, potrivit experţilor, de preşedintele de atunci, Petru Lucinschi, de comunişti şi de Iurie Roşca. [Experienţa ADR ce NU TREBUIE repetată de AIE] Foarte important este ca la baza activităţii AIE să stea corectitudinea şi onestitatea, respectarea promisiunilor făcute alegătorilor şi respectul unuia faţă de altul, ceea ce a lipsit ADR-ului, au declarat pentru Info-Prim Neo doi dintre fondatorii ADR: Valeriu Matei, ex-vicepreşedinte al Parlamentului, preşedinte al Comitetului de cooperare R. Moldova – Uniunea Europeană şi Valentin Dolganiuc, ex-prim-viceprim-ministru în Guvernul produs de ADR. Valeriu Matei afirmă că în 1998 situaţia era diferită de cea de astăzi. Atunci, preşedintele ţării, Petru Lucinschi, care trebuia să se mai afle în funcţie câţiva ani, era ostil oricărei coaliţiei democratice, dar suficient de influent pentru a condiţiona numirea prim-ministrului său – Ion Ciubuc, “om docil şi şantajabil”. După ce l-a atras pe Roşca de partea sa, Lucinschi a reuşit destrămatrea ADR-ului. “Noi moştenisem de la agrarieni 2,2 mlrd lei datorii la pensii, iar defoltul din Rusia a dat peste cap toată sfera bugetară. Într-o noapte dolarul a crescut de la 4,5 la 10-11 lei. Chiar în acea situaţie ADR a reuşit să menţină stabilitatea economică fără a consuma rezervele Băncii Naţionale, cum au procedat acum comuniştii”, spune Valeriu Matei. Potrivit lui Matei, ADR a reuşit să iasă cu produsele moldoveneşti pe piaţa europeană şi, principalul, obţinuse sprijinul Uniunii Europene (UE). La momentul instituirii ADR-ului, Acordul de Parteneriat si Cooperare cu UE nu era ratificat, la scurt timp, însă, s-a reuşit semnarea lui. După discuţiile purtate, R. Moldova avea asigurarea UE că, în paralel cu definitivarea Acordului de Parteneriat şi Cooperare, va putea să negocieze şi să semneze cererea de membru-asociat al UE concomitent cu România, fiind planificată aderarea la UE în ianuarie 2007. Matei spune că au fost aduse în concordanţă cu legislaţia europeană 138 de acte, Codul penal şi Codul civil. Europenii aşteptau cererea de aderare de la preşedintele Lucinschi, dar el nu a dorit să facă acest lucru. Preşedintele a fost abordat de parlamentari europeni, dar fără rezultat. “Înţelegând ce rol joacă în tot acest teatru Iurie Roşca, a fost contactat şi el de către ambasadoarea Germaniei, ţara care deţinea atunci preşedinţia Consiliului Europei. După ce a ieşit din biroulu lui Roşca, ambasadoarea a declarat că nu ştie ale cui interese slujeşte omul acesta, dar nu ale României şi UE”. După eşecul suferit, ADR a decis ca cererea de aderare să o semnezee premierul. Cu o săptămână înainte ca premierul Ion Sturza să meargă la Helsinki pentru depunerea cerereii de aderare, Guvernul ADR a fost demis cu efortul actorilor nominalizaţi, inclusiv Iurie Roşca. În scurt timp, Roşca a trecut de partea lui Lucinschi şi împreună cu comuniştii au debarcat ADR-ul, spune spune ex-vicepreşedintele Parlamentului. La rându său, Valentin Dolganiuc spune că sforile se trăgeau din afară, actorii parcă jucau aparte, dar băteau în aceeaşi ţintă. “Acest joc a distrus ADR-ul şi a adus comuniştii la putere”. Dolganiuc afirmă că Rusia, prin intermediul lui Lucinschi, Ciubuc, Roşca, a stopat procesul de integrare a R. Moldova în UE. La momentul constituiri, ADR a preluat o moştenire urâtă de la agrarienii, care au încercat să instituie o dictatură pe verticală, spune sursa citată. Pe timpul ADR-ului, s-au micşorat datoriile la pensii, s-au purtat negocieri cu UE privind ajutorul de 15 mln dolari care au început a veni în ianuarie 2001, Moldova a devenit membru plenar în Pactul de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est, fiindu-i acordate mijloace financiare considerabile. Atunci se reuşise micşorarea cheltuielor după reforma administrativ-teritoarială şi, în aceste condiţii, când R. Moldova dispunea deja de mijloace pentru achitarea integrală a pensiilor şi salariilor, au venit comuniştii la guvernare, beneficiind de toate facilităţile. Valeriu Matei spune că AIE beneficiază de o altă situaţie, când ţara are un preşedinte ilegal, “care şi-a pierdut credibilitatea, un om hazardat, care nu trebuia să acceadă în această funcţie dacă comisia medicală care examinează starea preşedintelui era una principială”. Matei afirmă că “Voronin suferă de Deliriuhn Tremens, maladie, care are şi forme colaterale de manifestare, una dintre ele fiind ideea fixă de constituire a dictaturii”. “Mai mult, partidul comuniştilor repus în legalitate de Petru Lucinschi, este unul criminal, care continuă linia ideologică a unui partid care a lichidat milioane de oameni, a instaurat dictaturi mai atroce decât cea fascistă”, spune Valeriu Matei. Valentin Dolganiuc consideră că lipsa informaţiei şi îndoctrinarea impusă de postul naţional de televiziune au provocat probleme cu mentalitatea populaţiei. “Merg la biserică, îşi fac cruce, după care se duc şi votează comuniştii, care au omorât oameni, au deportat familii întregi, au asasinat preoţi, au distrus biserici. Oamenii nu înţeleg că pensile nu sunt din buzunarul lui Voronin, sunt banii lor împrumutaţi statului pe parcursul vieţii”, afirmă ex-viceprim-ministrul Dolganiuc. [Experienţa ADR pentru AIE, ce urmează a fi preluată] Ca să activeze fără impedimente, AIE trebuie să se bazeze pe moralitate, corectitudine şi onestitate. Guvernarea trebuie efectuată în baza algoritmului, ţinându-se cont de numărul mandatelor în Parlament a fiecărei formaţiuni. Algoritmul folosit în toate ţările democratice ale lumii are la bază criteriul reprezentabilităţii, spun cei doi politicieni. “Este foarte mult de lucru, de-ar fi cadre ca să acopere necesităţile, multe minţi luminate au părăsit această ţară în anii guvernării comuniste”, spune Valeriu Matei. Potrivit lui, nu poate fi iertată “ticăloşenia judecătorească”, judecătorii care au dat sentinţe ilegale, în baza indicaţiilor primite de la conducerea comunistă. În viziunea lui Matei, “Curtea Constituţională, în frunte cu Pulbere, este incapabilă şi agramată”. Un lucru foarte important, în viziunea celor doi expreţi, este schimbarea de urgenţă a persoanelor compromise din audiovizualul public, precum şi reformarea structurilor de forţă cu neapărata lor depolitizare. Este nevoie ca cei care poartă negocieri privind reglementarea diferendului transnistrean să fie oameni care au interes pentru soarta R. Moldova. Valentin Dolganiuc susţine că mai mult de jumătate din populaţia R. Moldova a votat schimbarea, multă lume mizează pe înţelepciunea celor patru lideri. “Dacă aceştia îi vor deziluziona, vor fi taxaţi exact ca şi PPCD şi nu ştiu dacă populaţia va mai aduna vreo dată forţă să alunge ciuma comunistă”, a spus Dolganiuc.