„Cum ne protejăm de acești oameni, care refuză vaccinul? Este o întrebare pe care o aud tot mai des în ultimul timp. Răspunsul la această întrebare ne privește pe mulți în mod direct. O să fim protejați cu adevărat doar atunci, când o să fie vaccinată majoritatea populației din Moldova. Ajungem la un moment de răscruce, când virusul este mai puțin periculos decât omul, care îl poartă cu el. Virusul știe că va trăi cu noi mulți ani. Oamenii încă învață să trăiască cu el. Adopțiile se fac, inclusiv prin negări...”
---
Pandemia actuală este în plină desfășurare și nimeni încă nu este în stare să spună sigur, când o să ieșim din ea. Există mult material factologic acumulat pe parcursul ultimului an, în baza căruia putem afirma cu certitudine, că acest virus va rămâne cu omenirea pentru totdeauna.
Virusul sigur va rămâne cu noi. Cum o să rămânem noi cu virusul? Asta este întrebare care ne frământă pe mulți. Cei care continuă negarea existenței virusului rămân potențiali purtători și transmițători în continuare. Ce facem cu ei?
Pentru a putea conviețui liniștit cu acest virus comunitatea umană are nevoie de a atinge nivelul de 60-70% a imunității de grup la nivel global. Imunitatea de grup se poate atinge cel mai rapid prin intermediul imunizării în masă împotriva COVID-19. Imunizarea este un proces care depinde de mai mulți factori acum. La începutul procesului nu era suficient vaccin, acum avem cantități suficiente de vaccin, însă există și multă reticență.
În cele mai multe cazuri reticența este argumentată cu știri false, teorii conspiraționiste, interviuri cu persoane inventate, impostoare. Foarte des aceste informații sunt retransmise masiv, inclusiv de oameni cu studii medicale superioare.
Ce fac cei vaccinați și protejați?
La momentul scrierii acestui material în Moldova circa 11% din oameni sunt deja vaccinați cu cel puțin o doză de vaccin împotriva COVID-19. Acești oameni încă nu dispun de protecție sigură, dar sunt pe calea de a o avea în scurt timp. Acești oameni vor putea în timpul apropiat să circule în multe țări din lume, să organizeze sărbători în familie, să revină la lucru în oficii, să practice sport în grup.
Ce fac cei care nu sunt vaccinați și nu sunt protejați?
O parte din acești oameni, aproximativ 10% conform statisticilor oficiale, au trecut prin boală și au pentru o perioadă scurtă anticorpi. O altă parte, care este destul de numeroasă, nu au trecut prin boală, nu au făcut vaccinul încă, și respectiv sunt potențiali purtători și transmițători ai virusului. Pericolul contactelor crește odată cu mutațiile noi ale virusului și creșterea contagiozității lui. Acești oameni trebuie convinși să se vaccineze în timpul apropiat. Ca să putem convinge acești oameni sa se vaccineze este important să înțelegem cauzele sau subiectul negării.
Ce au negat până acum?
Au fost foarte mulți oameni, care au negat pe parcurs existența virusului la început. Mai apoi au spus că acest virus nu este mai periculos decât o simplă răceală. După ce au recunoscut că virusul totuși există, au pornit informațiile despre globaliști, dorința lor de a controla lumea prin cipuri, și originea artificială a virusului.
Mai nou, avem un alt fenomen – negarea vaccinării. La negarea vaccinării se invocă diverse pericole „posibile” pe termen lung, cum ar fi modificarea ADN, infertilitate la femei, aplicarea mesajelor ARN pentru generarea cancerului etc.
Este foarte complicat să combați aceste campanii de dezinformare în special în perioade de crize. Comunicările sunt formulate profesionist, structurat, cu mesaje aparent bazate pe dovezi. Dar în realitate acolo este dezinformare sau un mesaj fals.
Ce ar fi bine de știut când citim sau distribuim aceste mesaje?
În primul rând, atunci, când citim astfel de mesaje este bine să ne gândim dacă avem cunoștințe suficiente pentru a le interpreta corect.
Fiecare mesaj are un destinatar țintit, sau un grup de destinatari. Este clar, spre exemplu, că un mesaj despre posibila modificare a ADN este destinat persoanelor cu studii medicale. Iar un mesaj, precum că vaccinul va cauza infertilitate – este destinat femeilor tinere, care vor copii.
Fiecare mesaj are un scop clar și bine definit de la bun început. Spre exemplu, atunci când se dorește eliminarea unui produs din competiție, se scrie mult despre efectele lui adverse sau despre „lipsa de informații despre eficacitate”. Dacă se vrea să se protejeze un produs, în situații excepționale, se scrie mai puțin despre efecte adverse ale acestuia. Se repetă des: beneficiile depășesc daunele.
Fiecare mesaj reprezintă o opinie a unui om. Opiniile pot fi influențate de anumite limitări personale. Aceste limitări pot fi determinate de anumite frici. Spre exemplu, un om care se teme de COVID-19 o să selecteze intuitiv doar acele informații, care îi ajută să continue să nege existența virusului. La fel va face un om care se teme de vaccin. El va selecta doare acele mesaje, care îi ajută să confirme că vaccinurile sunt dăunătoare. Unii oameni, care se vor în centrul atenției, o să joace rolul de „oponent veșnic”. Ei vor nega și atunci, când majoritatea o să accepte ceva. E un model de comportament și afirmare de fapt, cu folosirea negărilor.
Multe mesaje despre vaccinurile împotriva COVID-19 au fost folosite ca instrumente de luptă geopolitică. Este valabil pentru vaccinurile rusești, chinezești, cubaneze etc. Aceste mesaje au fost ambalate frumos în titluri de știri și secvențe TV și este foarte complicat să le deosebești de materiale factologice.
De ce și unii oameni deștepți cred în știrile false?
Pentru a explica acest fenomen, cercetătorii adeseori folosesc un instrument numit „testul de reflexie cognitivă”. Pentru a înțelege cum funcționează acest test, luați în considerare următoarea întrebare:
„Tatăl lui Emily are trei fiice. Primele două se numesc Aprilie și Mai. Care este numele celei de-a treia fiice?”
Ați răspuns: Iunie? Acesta este răspunsul intuitiv pe care îl dau mulți oameni - dar răspunsul corect este, desigur, Emily.
Pentru a ajunge la răspunsul corect, trebuie să întrerupeți firul gândirii intuitive și să anulați răspunsul intuitiv inițial. După puțină gândire analitică o să vină ușor răspunsul corect. Uneori răspunsul intuitiv corespunde cu cel analitic. Sunt însă și cazuri, când o să aveți două răspunsuri diferite, precum în exemplul de mai sus.
Cum să deosebim totuși o știre sau o informație falsă?
Cu o simplă întrebare: este asta adevărat? Atunci când auzim sau citim ceva, ne întrebăm dacă asta este adevărat și dacă putem avea încredere în informație. Este ușor să verifici sursele sau să verifici dacă informația este susținută cu documente oficiale. Dacă sursele credibile lipsesc, este bine de transmis această informație altor oameni, astfel vă puteți transforma în avertizor de fals.
Cum ne protejăm de acești oameni, care refuză vaccinul? Este o întrebare pe care o aud tot mai des în ultimul timp. Răspunsul la această întrebare ne privește pe mulți în mod direct. O să fim protejați cu adevărat doar atunci, când o să fie vaccinată majoritatea populației din Moldova. Ajungem la un moment de răscruce, când virusul este mai puțin periculos decât omul, care îl poartă cu el. Virusul știe că va trăi cu noi mulți ani. Oamenii încă învață să trăiască cu el, adopțiile se fac, inclusiv prin negări.
