În această campanie electorală, cel puţin 7 din cei 8 candidaţi la funcţia de preşedinte au prezentat programe electorale care, mai degrabă, s-ar potrivi pentru o republică semi-prezidenţială sau prezidenţială. Cei doi candidaţi care au ieşit în al doilea tur de scrutin, candidata PAS, Maia Sandu, şi candidatului independent Igor Dodon, susţinut de Partidul Socialiştilor, din acest punct de vedere se deosebesc foarte puţin. În cazul ambilor candidaţi, mai multe promisiuni electorale nu se potrivesc statutului de preşedinte într-o republică cu regim parlamentar. Este constatarea Asociaţiei pentru Democraţie Participativă ADEPT în urma unei analize efectuate în cadrul Coaliției pentru Alegeri Libere și Corecte.
„Marea problemă este de ce fac astfel de promisiuni. Răspunsul îl găsim în platformele electorale ale candidaţilor şi în luările de poziţie. De exemplu, Igor Dodon spune că de-a lungul mandatului care, iată, expiră, domnia sa din politician a devenit om politic sau chiar om de stat, care acum înţelege mai bine ce are de făcut. Pe de altă parte, candidatul Maia Sandu spune ceva similar: spune că îşi doreşte, prin eventuala câştigare a mandatului prezidenţial, să devină lider naţional, care are un program foarte complex, care se referă practic la toate aspectele vieţii social-politice, economice din Republica Moldova şi, respectiv, acest program ar trebui cumva să fie asimilat de Parlament, Guvern şi aşa mai departe, astfel încât acest program să devină unul naţional, iar instituţiile statului să devină un fel de aspiratoare de idei ale preşedintelui pentru a fi implementate”, a spus Igor Boţan, director executiv ADEPT, în cadrul unei conferințe de presă la IPN.
Analizând gradul de realizare a promisiunilor electorale din campania anului 2016, Igor Boţan a precizat că preşedintele în exerciţiu nu a realizat 21 de promisiuni. A realizat patru promisiuni. A realizat parţial opt şi are în proces de realizare o promisiune. „Din cele 34 de promisiuni electorale făcute de preşedintele Igor Dodon în alegerile prezidenţiale din 2016, mai mult de jumătate nu au fost realizate, inclusiv din motiv că promisiunile nu ţineau de competenţa preşedintelui sau depăşeau atribuţiile constituţionale şi legale ale preşedintelui unui stat cu regim parlamentar”, concluzionează ADEPT.
Cele patru promisiuni realizate sunt: 1. Respingerea noului Cod al Audiovizualului, prevederile care se referau la interzicerea difuzării emisiunilor televizate ruseşti şi ajustarea acestuia în scopul asigurării principiilor constituţionale privind libertatea de exprimare şi a informaţiei (preşedintele a refuzat promulgarea Codului, ADEPT); 2. Păstrarea regimului fără vize pentru cetăţenii Moldovei în UE şi în spaţiul ţărilor CSI (pentru realizarea aceste promisiuni nu trebuia întreprins ceva, ADEPT); 3. Majorarea pensiilor de două ori pe an (a fost adoptată legea privind modificarea unor acte legislative care prevede indexarea de două ori pe an a pensiilor, ADEPT); 4. Neadmiterea presiunilor din partea autorităţilor asupra Bisericii şi insultarea sentimentelor religioase ale credincioşilor (nici nu a fost nevoie ca preşedintele să intervină în apărarea Bisericii şi a sentimentelor religioase pentru că nicio autoritate publică nu şi-a pus acest scop, ADEPT).
Potrivit analizei, în această campanie electorală, din cele 156 de promisiuni ale candidatei PAS, Maia Sandu, doar 81 sunt conforme, 24 – parţial conforme şi 51– neconforme. În cazul candidatului independent Igor Dodon, susţinut de Partidul Socialiştilor, din totalul de 109 promisiuni, 22 sunt conforme, 10 – parţial conforme şi 77 – neconforme.