În domeniul crizei sanitare în Republica Moldova se întâmplă lucruri îngrijorătoare, numărul persoanelor infectate cu COVID-19 crește constant, iar acest număr este cu mult mai mare în raport cu numărul cazurilor înregistrate în țările din regiune. Etapele crizei, unde au greșit autoritățile și populația în gestionarea ei, dar și ce ar trebui să se întreprindă imediat pentru ca lucrurile să nu degenereze, au discutat invitații dezbaterilor publice: „De ce nu cedează COVID-19? Cine și ce are de făcut?” organizate de Agenția de presă IPN.
Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, vede în Republica Moldova patru etape ale crizei pandemice. Prima a început în ianuarie, când autoritățile Republicii Moldova s-au sesizat pe marginea propagării virusului, după care situația epidemiologică a fost examinată de Comisia Națională Extraordinară de Sănătate publică la 2 februarie 2020. În această perioadă, autoritățile Republicii Moldova au intrat în contact cu Organizația Mondială a Sănătății (OMS), cu demnitari chinezi, ambasadorul Chinei în Republica Moldova care au informat autoritățile țării despre unele aspect ale acestei pandemii. A doua etapă a avut loc, la fel, în luna februarie, când Comisia a instituit succesiv, din 24 februarie până în 13 martie, gradul de alertă: cod galben, portocaliu și roșu. Ultimul a fost atribuit după ce în țară au fost confirmate șase cazuri de COVID-19, iar OMS a anunțat la 11 martie faza de transmitere pandemică a virusului. În această perioadă, Comisia Națională Extraordinară de Sănătate Publică a adoptat mai multe decizii importante precum: suspendarea procesului educațional și transportului aerian, întreruperea activităților instituțiilor de agreement, oprirea temporară a activității comerciale etc.
A treia etapă a început formal la 17 martie, când Parlamentul a instituit starea de urgență pe întreg teritoriul țării pentru 60 de zile. În această perioadă CNSP-ul a fost substituit de Comisia pentru Situații Excepționale care a adoptat circa 30 de dispoziții în combaterea COVID-19. A patra etapă a început când a expirat starea de urgență și toate atribuțiile pentru combaterea COVID-19 au revenit înapoi la CNSP, care în total a adoptat 25 de hotărâri în procesul de combatere a pandemiei. Potrivit expertului, actualmente, Moldova se află în cea de-a patra fază. Igor Boțan mai spune că faza trei a fost gestionată de politic, care a emis mai multe documente și au fost formate mai multe organe pentru gestionarea crizei. Tot în această perioadă s-a decis modificarea Codului Contravențional cu amenzi pentru cei care contribuie la răspândirea pandemiei. Acum statisticile pe regiune arată că Moldova, spre regret, e pe ultimele locuri din 16 țări din Europa.
Ala Tocarciuc, expertă în probleme de sănătate publică; declară că oricare criză în sănătate are trei etape mari. Faza de pregătire, de răspuns și de recuperare. Faza de pregătire în Republica Moldova a început în 2008, când OMS a atenționat țările că există riscul apariției unui agent patogen și că țările trebuie să aibă un laborator acreditat, epidemiologi în raioane, reguli în fiecare spital privind gestionarea agentului patogen. Experta intuiește că în Republica Moldova toate aceste măsuri existau și trebuiau doar activate. A doua fază, cea de răspuns, a început în ianuarie și toate acțiunile care au avut loc până acum este răspunsul țării la pandemie. „Noi încă suntem în faza de răspuns. Noi nu am ieșit la faza de recuperare”, a declarat experta.
Ala Tocarciuc este de părere că în Moldova s-a ajuns la o creștere mare a numărului de infectați, deoarece o anumită etapă de gestionare a crizei nu a fost executată calitativ. „Presupun că nu totul a fost gestionat bine, văzând experiența țărilor care deja au ieșit la un număr mic de infectări noi zilnice. Asta dovedește că, dacă faci totul la timp, reușești să micșorezi valul, să conduci situația, în caz contrar virusul ne conduce. Cred că cel mai mult s-a greșit la urmărirea contactelor de transmitere a virusului. Dacă cu identificarea bolnavilor a mers bine, atunci cu urmărirea contactelor cred că aici am eșuat cel mai mult”. Experta în sănătate menționează că un om bolnav are timp de o săptămână între 50 și 100 de contacte. Atunci când există 50 de bolnavi pe zi, dacă se iau în considerare toate contactele acestor persoane, ar fi necesar să fie testați încă cinci mii de oameni și izolați obligatoriu, chiar dacă nu au simptome. În Moldova s-a mers pe închiderea oamenilor în case, respectiv „aici s-a rupt filmul”.
Potrivit lui Adrian Lupușor, director executiv Expert-Grup, criza a avut efecte economice evidente și sunt mai multe etape de propagare a acesteia. Prima etapă a fost reducerea bruscă a vânzărilor și venitului firmelor drept rezultat a restricțiilor administrative care au dus și la reducerea veniturilor bugetare. Într-o altă etapă, companiile au redus cheltuielile salariale. Companiile nu s-au grăbit să concedieze oamenii, dar au recurs la optimizări de cheltuieli menținând angajații la locul de muncă, dar cu salarii mai mici. Acest lucru a lovit și în activitatea investițională a companiilor, fapt care iarăși, a lovit în buget. Una din cauzele evidente, de ce politicile anticriză pe plan economic au fost atât de pasive, spune Adrian Lupușor, a fost restrângerea substanțială a spațiului fiscal în care activează Guvernul. A treia etapă, care e și în prezent, este încetinirea esențială a creșterii economice, reducerea activității investiționale și a veniturilor.
„În față este a patra etapă care este una destul de dificilă, riscantă pentru economie, deoarece, dacă Guvernul nu va implementa un nou pachet de măsuri anticriză care să susțină efectiv sectorul privat, ne putem aștepta la creșterea ratei de falimentări în sectorul privat. Aceasta se va transpune în primul rând în șomaj, cu efecte mult mai drastice asupra veniturilor populației și veniturilor bugetare. Aceasta se va transpune în înrăutățirea portofoliilor bancare. Ne putem aștepta și la anumite provocări pentru situația macro-financiară din țară”, consideră Adrian Lupușor.
Dezbaterile „De ce nu cedează COVID-19? Cine și ce are de făcut?” sunt ediția a 139-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, sprijinit de Fundația germană Hanns Seidel.