Noua campanie electorală iarăși demonstrează clar că societatea moldovenească se divizează pe principiul geopolitic. Partidele și politicienii sunt împărțiți, de asemenea, în pro-ruși și pro-occidentali. Discuțiile privind calitatea economiei și oportunitățile interne de dezvoltare ale țării deocamdată lipsesc. Această situație se menține deja de 30 de ani. Înseamnă aceasta oare că avem o situație insurmontabilă sau totuși există o cale de ieșire? Despre aceasta au discutat participanții la dezbaterile publice de la Agenția de presă IPN "Dificultăți de traducere: De ce alegătorii rusolingvi sunt mai rezervați față de еurointegratori?”.
Ștefan Gligor, jurist și expert permanent al proiectului IPN "Depășirea stereotipurilor privind integrarea europeană prin comunicare", vede motivele în caracterul specific al arealului politic moldovenesc. "În Moldova nu s-au înrădăcinat abordările doctrinare, când partidele se împart după principiul concepției modelelor economice. Situația noastră a fost generată de procesele istorice: prăbușirea URSS, izbucnirea mișcării de eliberare națională", a menționat el.
"Societatea s-a concentrat asupra limbii, istoriei, adevărului istoric și a uitat că pentru orice stat, fundamentale sunt economia și bunăstarea societății. Ca urmare, valul renașterii naționale s-a spart de niște lucruri foarte pragmatice, transformându-se mai apoi într-o dezamăgire uriașă. Când Partidul Comuniștilor a obținut la alegeri 72 de mandate, acesta a fost ca un semnal pentru ceilalți jucători: e periculos să te implici în ideile, care sunt departe de dezvoltarea economiei", spune Ștefan Gligor.
El a numit primitive criteriile, după care sunt divizate clasa politică și societatea din Moldova. "Unii simpatizează Rusia, alții UE și SUA. Există și un grup mic care consideră, că este posibil să se integreze în sistemul de bunăstare prin unirea cu România și că aceasta este cea mai rapidă cale de modernizare și aderare la UE. Și aceasta este o idee foarte greșită, deoarece ambele părți concep complet diferit modele de dezvoltare ale statului. Este foarte greu să găsești un numitor comun sau să inventezi un al treilea model, care se va baza pe propriile puteri și pe propria muncă", a subliniat expertul.
Ideea, că "dacă adoptăm modelul cuiva sau, în genere, daca lichidăm statul, atunci totul va merge ca pe roate",- el o consideră drept o simplificare eronată. „Este absolut greșit! Până când nu vom învăța să ne facem ordine în propria casă, nu vom îmbunătăți performanța economică, bunăstarea societății, sistemul de protecție socială, a vorbi despre proiecte geopolitice cardinale, despre direcții și vectori, înseamnă a face un cadou funcționarilor corupți și politicienilor, care speculează pe sentimentele oamenilor", susține Ștefan Gligor.
Directorul executiv al Institutului pentru Politici și Inițiative Strategice (IPIS), Vladislav Kulminski de asemenea consideră, că "până când în Moldova nu va apărea o pleiadă de lideri care s-ar gândi la dezvoltare, problemele din țară vor persista".
"Situația în care am ajuns a fost predeterminată de multe evenimente din trecut. În URSS, granițele erau trasate și reconturate în așa fel, încât situația să nu poată fi alta. Dar singura cale de ieșire din determinismul istoric este să te concentrezi asupra obiectivelor de dezvoltare. Până în prezent, în Moldova nu există o persoană sau un partid care să spună: pentru început, haideți să vorbim despre crearea unei economii funcționale, despre dezvoltarea businessului și mai apoi să ne ocupăm de toate celelalte", consideră Vladislav Kulminski.
El a reamintit, că Europa, divizată de trecutul istoric, a reușit să treacă prin procesul de reconciliere după cel de-al doilea război mondial, creând o politică economică și un model de dezvoltare propus cetățenilor. "A fost creată o construcție, modelată mai apoi timp de 30 de ani, pe când noi, cam tot atâta timp ne împotmolim în Dumnezeu știe ce", a menționat expertul, adăugând, că pentru un anumit grup de persoane, o astfel de stare de lucruri este foarte profitabilă.
„În atmosfera de agitație confuză și separare, oamenii își croiesc „afacerile”. Ei câștigă bine, iar apoi investesc bani în campaniile de propagandă, care aprofundează și mai mult toate punctele geopolitice posibile de scindare a societății", a subliniat Vladislav Kulminski.
Șeful biroului ITAR-TASS în Moldova, Valerio Demidețchii, este, printre altele, convins: "cantitatea va genera calitate, iar locuitorii țării, sătui de cucuie, vor începe să înțeleagă ce se întâmplă".
„ La momentul declarării independenței, în țara noastră aproape că nu existau mari politicieni cu viziuni largi și de perspectivă", a amintit jurnalistul. La modul declarativ, ei au vrut să facă din bunăstare un principiu de bază și să renunțe la "isme", dar, când a intervenit campania electorală, toată lumea din nou “patina” cu ele".
Valerii Demidețchii a amintit, că în Moldova au fost trei valuri ale ideii europene. "Prima a apărut la începutul anilor nouăzeci. Aceasta a fost prima încercare de a se desprinde de toate lucrurile rele din est și de a ajunge la cele bune din vest. Oamenii erau chemați la mitinguri cam așa: doriți un salariu de ministru de trei mii de dolari - veniți la mitingul Frontului Popular. Dar deja după patru ani, ei au obținut 9% din voturi", a menționat jurnalistul.
"Al doilea val a început, când Moldova a intrat în Consiliul Europei, dar aceasta a coincis cu venirea la putere a comuniștilor. Și până în prezent, pentru mulți, doar guvernarea PCRM se asociază cu stabilitatea și ascensiunea. Pentru a elimina comuniștii de la putere, rivalii au recurs la haos. Și al treilea val al ideii europene, care a început în 2009, s-a soldat cu o rușine: unul din liderii ei este fugar, al doilea a stat la pușcărie, despre al treilea nici nu vreau să vorbesc. Iar ștafeta comuniștilor a fost preluată de socialiști, care conduc pe câmpul politic", și-a încheiat incursiunea în istorie Valerii Demidețchi.
Unul din motivele eșecurilor, el a numit vulnerabilitatea clasei politice. "Când vorbesc despre chestiuni geopolitice, ei gândesc foarte superficial, fără a înțelege multe procese din aceeași UE. Între timp, nimeni nu ne așteaptă în UE, iar Rusia nu intenționează să ia Moldova la remorcă. Chiar trebuie să ne ocupăm doar de problemele interne", a conchis Valerii Demidețchi.
Dezbaterea publică "Dificultăți de traducere: De ce alegătorii rusolingvi sunt mai rezervați față de еurointegratori?” fac parte din ciclul" Depășirea stereotipurilor de integrare europeană prin comunicare". Agenția de presă IPN organizează dezbaterile publice cu suportul Fundației germane Hanns Seidel.
