De foarte mulți ani, ceea ce se cunoaște sub numele de „furtul miliardului”, a complicat foarte mult viața în interior pentru Republica Moldova și a generat o faimă rea în exterior, ca stat și societate. Reapariția masivă a acestei teme în spațiul public nu a putut trece neobservată. Doar că de data aceasta „furtul miliardului” a apărut sub acompaniamentul unor mari altercații politice și este necesară o analiză mai detaliată a relației dintre aspectul financiar și legal, pe de o parte, și aspectul politic al temei, pe de altă parte. Dacă noua reapariție, la șase ani de la fraudă, oferă mai multe șanse decât până acum ca epopeea furtului să aibă finalitatea firească prin întoarcerea banilor și pedepsirea celor vinovați, au discutat participanții la dezbaterile publice „De ce a reapărut în prim plan tema jafului bancar?”, organizate de Agenția de presă IPN.
Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, a declarat că, noțiunea „furtul miliardului” a apărut în spațiul public în decembrie 2014, la aproximativ o săptămână după alegerile parlamentare. Tot atunci, a ars și o mașină cu documente financiare de la Banca Economii, într-un mod suspect. Ulterior, premierul de atunci a anunțat despre contractarea companiei Kroll, specializată în astfel de investigații și care urma să investigheze întreg mecanismul acestei fraude. Primul raport Kroll a fost dat publicității la începutul lunii mai 2015 de către președintele Parlamentului de atunci, Andrian Candu. La scurt timp, a fost convocată o ședință specială a legislativului, la care a participat guvernatorul Băncii Naționale, procurorul general, șeful Serviciului de Informații și Securitate și șeful Centrului Național Anticorupție.
Potrivit lui, societatea a aflat atunci lucruri „foarte interesante” și anume că toată informația despre furtului miliardului era cunoscută organelor de drept. Atunci, șeful CNA a declarat că raportul Kroll este beletristică, deoarece investigatorii companiei Kroll au primit la Chișinău toate documentele necesare pentru efectuarea acestui raport. „Și atunci, întrebarea a fost „de ce organele competente nu a intervenit să oprească acest proces, dacă el se limitează doar la colectarea informațiilor”. Răspunsul a fost că șeful statului, președintele Parlamentului și premierul au fost informați despre furtul miliardului. Atunci ne amintim cu toții că a apărut această senzație generală că, de fapt, a existat o conjurație între clasa politică și cei care au operat în acest proces de furt al miliardului”, a notat Igor Boțan.
Potrivit lui, compania Kroll urma să elucideze mecanismul prin care a avut loc crima și a doua etapa urma să se refere la persoanele concrete implicate. De asemenea, urma să existe o etapă ce ține de eforturile de recuperare a banilor sustrași. În opinia sa, acest subiect a reapărut acum, în condițiile în care, în luna iunie a anului trecut, la guvernare au venit formațiuni politice care au anunțat printre obiective investigarea furtului miliardului. Atunci a fost constituită și o comisie de anchetă în Parlament care să creeze o imagine generală cu privire furtul miliardului. Ulterior, în luna noiembrie, a fost ales un nou procuror general, care, de asemenea, a menționat printre obiective investigarea crimelor de rezonanță, inclusiv frauda bancară. Expertul susține că, după jumătate de an de la învestirea în funcție, procurorul general a ieșit la rampă cu acest subiect de interes.
Fostul ministru al finanțelor, Veaceslav Negruța, expert Transparency International Moldova, susține că furtul miliardul va rămâne în agenda și politică, și socială, și economică, și financiară, cu un impact, inclusiv bugetar, atâta timp cât povara respectivă este pe umerii contribuabililor. „Conform legii asumate în 2016, această povară rămâne până în 2041, dacă nu se întâmplă minuni și miracole când cel puțin o parte din bani să fie recuperată sau să fie găsită o formulă pentru a opri acest „ceasornic” care în fiecare zi amintește despre plățile făcute din bugetul de stat pentru a acoperi această gaură. De aceea, lucrurile sunt evidente atâta timp cât există situația în care investigația fraudei, practic, încă nu a avut finalitate, și într-un fel ne bucurăm că este cel puțin inițiată aceasta etapă. Și atâta timp cât nu am recuperat și nu s-a reușit recuperarea mijloacelor, inclusiv din cele sechestrate sau pe care sunt impuse multe blocaje, deja urmare a acțiunilor procurorilor, deci, tema va rămâne în spațiul de interes public”, a notat ex-ministrul.
Veaceslav Negruța este de părere că există două teze care caracterizează ceea ce s-a întâmplat în etapa de post-fraudă, în ultimii cinci ani. „Prima frază a fost spusă de ex-premierul Filip la Bruxelles în 2016 în luna martie – precum că fraudă bancară ar trebui să continua. Chiar dacă a fost un fel de greșeală în exprimare, dar în esență au fost văzute lucrurile care au urmat, inclusiv convertirea garanției prin asumare de răspundere în datorie de stat, la practic jumătate de an. Într-un fel aceste fraude au urmat sub altă formă”. Expertul susține că al doilea moment, care la fel aparține ex-premierului Filip, ține de fraza din 2017, potrivit căreia, „90% din cei vizați în raportul Kroll sunt persoane oneste. Sunt două mesaje care undeva pot fi tratate cu sarcasm și glumă, însă la modul serios – anume aceste două fraze caracterizează inacțiunea organelor care ar fi trebuit să fie preocupate de anchetă și acțiuni care au fost contrare”, a spus el.
Expertul TI-Moldova a menționat că procurorii au o misiune destul de complicată, pentru că ei trebuie să dea certitudinea și credibilitatea că acțiunile lor se încadrează perfect în tot ceea ce ține de investigarea fraudei bancare. Un alt moment, în opinia sa, ține de faptul că procurorul general, la începutul acestei săptămâni, a făcut trimitere la niște informații care au fost dosite până acum. „Or, în rapoartele Kroll și în documentația financiară oferită de către Banca Națională se vede grupul Plahotniuc. Pe de altă parte, săptămâna trecută, după ședința Consiliului Suprem de Securitate, președintele Igor Dodon a declarat că raportul Kroll și munca acestei companii a distorsionat și a direcționat în alte direcții investigarea fraudei. Potrivit lui, în acest context se atestă o contrazicere cu declarațiile procurorului general”, a afirmat Veaceslav Negruța.
Cornel Ciurea, comentator politic, susține că rămâne în continuare un subiect de discuție suma exactă care a fost scoasă din bănci: „Unii o egalează cu mărimea datoriei de stat, alții vorbesc despre creditele neperformante. Și din această cauză este greu să înțelegi despre ce anume se discută”. Comentatorul spune că jaful bancar a avut câteva faze, prima fază a fost cea a acordării de credite neperformante, care durat destul de mult – din 2011 până în 2014. Suma a fost în permanență în creștere. După aceasta a fost garanția Băncii Naționale, transformată în datorie de stat, 13,3 miliarde de lei și aceasta este o altă sumă. A treia fază este cea de post-fraudă și tentativa de ascundere a fraudei. Potrivit lui, de fiecare dată se vorbește despre partea tehnică a problemei trebuie luată în calcul și partea politică. „Desigur, cazul fraudei bancare a fost instrumentalizat foarte puternic în câmpul nostru politic. Și inițial această temă a fost abordată doar de opoziție. Deși și puterea a tratat acest subiect, dar a tratat jaful miliardului luptând cu opoziția și încercând să pedepsească adversarii politici. În acest sens vorbesc despre o anumită instrumentalizare, presupunându-se că Procuratura Generală și cei care se află la guvernare lucrează braț la braț”, opinează Cornel Ciurea.
În opinia sa, este clar că actuala putere, în special Partidul Socialiștilor, are interes în a merge pe acest caz, „întrucât din punct de vedere politic sunt antrenați într-o bătălie pe viață și pe moarte cu partida oligarhică, în special cei doi nominalizați – Plahotniuc și Șor. Această bătălie politică nu poate să nu influențeze mersul anchetei și cu siguranță orientează atenția instituțiilor statului. Cu siguranță, o noutate o constituie apariția numelui lui Plahotniuc în lista beneficiarilor finali, acesta înlocuind grupul Platon, care dispare în ultima evaluare. Iată apariția în această listă convențională a numelui lui Plahotniuc și posibila condamnare definitivă a domnului Șor, a însemnat o anumită depășire a liniilor roșii între guvernare și acești oligarhi. Și a declanșat acea luptă politică la care asistăm astăzi între putere și opoziție”, a declarat Cornel Ciurea. Potrivit lui, conform unor opinii, „această inițiativă strategică îi aparține taberei oligarhice, în special Grupului Pro Moldova, condus de Andrian Candu, dar și Partidului Șor, care au inițiat o serie de acțiuni politice în vederea răsturnării guvernării”.
„Există și un alt punct de vedere precum că bătălia politică la care asistăm astăzi este cauzată de apropierea alegerilor prezidențiale. În umila mea opinie, bătălia politică, destabilizarea politică și chiar pericolul căderii guvernului Chicu, este cauzată tocmai de puternica amenințare care planează asupra celor doi oligarhi la care m-am referit, în ceea ce privește sancționarea lor – condamnarea lor aici la Chișinău sau în altă parte și sfârșitul definitiv al prezenței lor politice pe scena moldovenească. Din această cauză, sigur că nu putem ignora subiectul jafului miliardului, ceea ce din păcate, se mai întâmplă astăzi. Pentru că observ în aceeași cheie a instrumentalizării politice a cazului, că multe forțe politice, partide, jurnaliști, comentatori, care anterior dezbăteau foarte activ acest subiect, erau foarte preocupați de jaful miliardul, astăzi sunt tentați să uite de acest subiect sau să-l trateze de o manieră persiflantă”, a mai spus Cornel Ciurea.
Dezbaterile „De ce a reapărut în prim plan tema jafului bancar?” sunt ediția a 136-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, sprijinit de Fundația germană Hanns Seidel.