Dacă statul ar fi avea o politică tarifară adecvată, tariful maximal la gaz pentru populaţie ar fi de 2,2 – 2,5 lei. Analiză economică IPN
https://www.ipn.md/index.php/ro/daca-statul-ar-fi-avea-o-politica-tarifara-adecvata-tariful-maximal-la-gaz-pentr-7966_960492.html
Analistul economic Veaceslav Ioniţă consideră că dacă statul ar avea o politică tarifară adecvată, atunci, în cazul unui preţ de achiziţie a gazului de 160 USD pentru 1 mie de metri cubi, tariful maximal la gaz aplicat populaţiei ar trebui să fie între 2,2 – 2,5 lei, şi nu de 2,8 lei, cum a fost aprobat, miercuri, de Agenţia Naţională de Reglementare în Energetică (ANRE).
Analistul consideră straniu faptul că o scumpire a importurilor cu 45 % s-a soldat, în premieră, cu o majorare a tarifelor pentru consumatori de peste 50 %. „Este evident că fluctuaţiile cursului dolarului au o influenţă la creşterea tarifelor, însă nu într-o asemenea măsură”, susţine Ioniţă. Potrivit lui, nimeni nu şi-a pus întrebarea de ce noul tarif la gaz include dublarea, de la 27 la 54 bani, a costurilor de transportare şi de distribuţie în cadrul RM, efectuate de „Moldova.-Gaz”, în condiţiile în care nu s-a majorat salariul angajaţilor acestei întreprinderi şi „nu s-au scumpit ţevile”.
„Acum a nimerit într-o situaţie stupidă şi „Moldova–Gaz”, din cauza că tariful mediu la care livrează gazul consumatorilor nu depăşeşte cu mult preţul de achiziţie de la „Gazprom”. Astfel, întreprinderea suportă pierderi pe care le recuperează doar din tranzitul de gaze pe teritoriul RM, precum şi de la populaţie care achită cel mai înalt tarif şi subvenţionează, astfel, complexul electroenergetic, în timp ce tariful aplicat CET-urilor este cu 20 la sută mai mic faţă de costul de achiziţie”, susţine Ioniţă.
Analistul găseşte logică această diferenţă de tarife, deoarece CET-urile cumpără gaze angro, declarând, totodată, că aceasta este şi rezultatul unei politici eronate practicate încă din anii ‘90, când se considera că securitatea energetică a R. Moldova depinde de producerea de energia electrică autohtonă, ceea ce nu este adevărat, spune Ioniţă. Potrivit lui, pe de o parte ANRE aprobă livrarea gazelor către CET-uri la tarife mai mici, pe care le compensează populaţia, iar pe de altă parte, statul obligă distribuitorii de energie electrică să cumpere energia produsă de CET-uri, care este foarte scumpă. El susţine că Union Fenosa şi alţi distribuitorii ar prefera să cumpere energie din Ucraina, cu 2,5 kWh, şi nu de la CET-uri, cu 20-30 % mai scump. Chiar şi în cazul în care Ucraina va scumpi energia până la 3 cenţi/kWh, electricitatea din Ucraina va fi mai ieftină faţă de tariful CET-urilor care ar putea fi aprobat în curând de ANRE, susţine Ioniţă.
În prezent, CET-1 vinde Grupului „Union Fenosa” energia electrică la preţul de 43,6 bani, CET-2 - cu 37,5 bani, CET-Nord - cu 40,37 bani. Potrivit lui Ioniţă, examinarea în prezent de către ANRE a situaţiei la întreprinderile electrice cu termoficare s-ar putea solda cu majorarea acestui tarif până la 55-60 de bani. Aceasta poate determina UF să ceară, la rândul ei, ajustarea tarifelor aplicate populaţiei, ceea ce face posibilă scumpirea energiei electrice de la 78 la 90 de bani pentru un kWh, a spus analistul.
Ţinând cont de faptul că ANRE a accelerat procedura de examinare şi aprobare a tarifelor, Ioniţă consideră că un nou tarif la energia livrată de CET-uri companiei UF ar putea fi aprobat în luna august, iar un nou tarif pentru consumatorii finali – deja către septembrie sau, cel târziu, în octombrie.
Totodată, în acelaşi context al scumpirii gazelor, Ioniţă susţine că şi tariful aplicat de CET-uri „Termocom”-ului ar putea fi majorat cu cca 30 la sută. Însă, datorită faptului că tariful la căldură aplicat populaţiei este aprobat de Consiliul municipal, probabilitatea că acesta îl va modifica în timpul apropiat este foarte mică.
„CET-urile în prezent sunt ca nişte „paraziţi ai complexului energetic”, mai ales prin faptul că beneficiază de un tarif preferenţial la gaz, fiind astfel subvenţionate de populaţie, care achită un tarif mai mare”, a spus Ioniţă. Totodată, ineficienţa acestora este cauzată de utilajul învechit care generează pierderi suplimentare.
Comentând stabilirea de compensaţii de către Guvern pentru consumul de până la 30 metri cubi (inclusiv) de gaze naturale, Ioniţă a sus că aceasta este o măsură pur politică, deoarece nu există un raţionament economic în cazul populaţiei. Doar din perceperea de la populaţie a TVA de 5 % la gaze, statul va încasa, suplimentar la cele 70 mil. lei pe care le încasa până în prezent, alte 70 milioane, acordând în schimb compensaţii de doar 25 mil. lei.
Potrivit lui Ioniţă, Guvernul urma să identifice un grup-ţintă, adică cele mai defavorizate categorii de populaţie sau consumatorii de la ţară, care folosesc gazele pentru încălzire, şi să stabilească compensaţii echitabile. Majorarea tarifelor, în opinia lui Ioniţă, nu este atât o problemă economică, cât una socială, din care cauză Guvernul ar trebui să–şi îndrepte primordial atenţia asupra populaţiei, care va fi cea mai afectată de majorare, şi să aprobe măsuri speciale pentru susţinerea păturilor vulnerabile.
În acelaşi timp, consumul de produse nu va fi influenţat semnificativ de scumpirea gazelor, deoarece 70 la sută din consum este în prezent din importuri, a spus analistul. Cu excepţia CET-urilor, întreprinderile care consumă gaz în procesul de producţie sunt foarte puţine, iar efectele asupra întreprinderilor de ciment şi de sticlă nu vor fi sesizate de majoritatea populaţiei.
Referitor la posibilitatea participării capitalului rus în proiectele investiţionale din sectorul energetic al RM, Ioniţă a spus că parteneriatele cu ruşii sunt riscante, din simplul motiv că aceştia au participat la privatizarea întreprinderilor vinicole, rezultatul fiind evident. Pe de altă parte, el susţine că doar ruşii ar risca să facă investiţii în obiectele energetice ale RM, deoarece ei cunosc cel mai bine situaţia acestora.
Semnarea unui contract pe termen lung cu „Gazprom” este util, în opinia analistului economic, doar din punctul de vedere al asigurării livrărilor continue. În privinţa preţului, însă, Ioniţă a spus că, potrivit datelor pe care le deţine, noul contract va prevedea negocierea preţului în fiecare an. Aceasta ar putea presupune o următoare majorare a preţului la gaze chiar de anul viitor, a mai spus Ioniţă, citat de Info-Prim Neo.
ANRE a stabilit miercuri, 19 iunie, un nou tarif mediu de livrare a gazelor naturale consumatorilor finali în valoare de 2335 pentru 1 mie de metri cubi, cu 50,4% mai mare faţă de cel existent până în prezent, de 1553 lei. Pentru consumatorii casnici cu un consum lunar de până la 30 m. c. (inclusiv), tariful a fost majorat de la 1460 la 2196 lei, iar pentru un consum peste 30 metri cubi, precum şi pentru alţi consumatori finali, tariful a fost majorat de la 1870 la 2812 lei pentru 1 mie de m. c. Tariful la gazele naturale pentru centralele electrice cu termoficare a fost majorat de la 1160 la 1745 lei, pentru centralele termice – de la 1368 la 2057 lei pentru 1 mie de metri cubi.