Săptămâna trecută Statele Unite ale Americii au anunțat sancțiuni grave împotriva unor personaje cunoscute din Republica Moldova, dar și împotriva unor persoane și entități juridice din Federația Rusă, care au avut activități în raport cu Republica Moldova. Efectele reale ale acestei acțiuni pentru societatea moldovenească încă urmează a fi resimțite. Ce se poate întâmpla în viitor în confruntarea dintre actuala guvernare și persoanele sau chiar forțele supuse sancțiunilor și dacă va exista o astfel de confruntare au discutat participanții la dezbaterea publică „Cum s-a ajuns până la sancțiunile impuse de autoritățile americane? Care pot fi reacțiile și consecințele?”, organizată de Agenția de presă IPN.
Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, a declarat că sancțiunile devin un mecanism al politicii externe atunci când somările și chemările verbale pentru oprirea încălcării drepturilor omului sau actelor de corupție ce amenință securitatea nu sunt suficiente, iar intervențiile directe sunt periculoase sau costisitoare. „Sancțiunile sunt perfect legale, fiindcă statele care le impun o fac în baza legilor lor. Măsurile restrictive sunt impuse de state, inclusiv de SUA sau comunitatea europeană și pot viza guvernele terțelor state sau entități nestatale, persoane fizice”, explică expertul.
Potrivit lui, există trei tipuri de regimuri de sancțiuni. În primul rând, este vorba despre sancțiunile impuse de Organizația Națiunilor Unite, care pot fi transpuse în dreptul național, comunitar etc. De asemenea, sunt sancțiuni pentru consolidarea sancțiunilor ONU prin aplicarea unor măsuri mai stricte decât cele impuse și suplimentare. În cele din urmă, statele pot decide să impună regimuri de sancțiuni complet autonome. „Aplicarea secțiunilor se înscrie pe deplin în obligațiunile din dreptul internațional, inclusiv cele cu privire la respectarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Pentru majoritatea regimurilor de sancțiuni, măsurile vizează persoanele fizice și entități și constau în înghețarea activelor și interdicțiile de călătorie. De asemenea, se pot adopta măsuri sectoriale, cum ar fi sancțiunii economice, financiare, servici bancare, import, export”, a punctat Igor Boțan.
Expertul s-a referit și la Legea Magnitsky, care a fost adoptată în SUA în anul 2012. Documentul făcea parte din legea de abrogare a amendamentului Jackson-Vanik privind Rusia și Moldova, iar amendamentul în sine a introdus restricții comerciale ca răspuns la încălcările dreptului omului în Federația Rusă. „Legea Magnitsky prevedea interzicerea eliberării vizelor și înghețarea conturilor bancare. Lista celor care au căzut sub această lege, la început a constat din nume care nu erau tocmai bine cunoscute, iar în 2016, Legea Magnitsky a fost înlocuită cu una nouă, cu efect global – Actul Magnitsky global. Noua legea permite autorităților americane să ia măsuri împotriva persoanelor din întreaga lume care sunt responsabile de încălcări ale drepturilor omului”, spus Igor Boțan.
Expertul a amintit că pe 26 octombrie 2022, Departamentul trezoreriei SUA a anunțat impunerea de sancțiuni în baza unor ordine executive împotriva oligarhilor moldoveni, Vladimir Plahotniuc și Ilan Șor, precum și a entităților persoanelor aferente pentru corupție sistemică. La bază stă Actul Magnitsky și Actul privind amestecul în alegerile susținute de Kremlin. „Sancțiunile includ interdicția de a intra în SUA, inclusiv în calitate de emigranți. Activele celor doi oligarhi în SUA vor fi înghețate, dacă ele există. Sancțiunile interzic și tranzacțiile în SUA și cu cetățenii americani, precum și interzic vânzarea de bunuri, prestarea de servicii și transferul de bani către Plahotniuc și Șor, din orice fonduri`, a spus Igor Boțan.
Sergiu Tofilat, analist în domeniul financiar-bancar și energetic, comunitatea WatchDog, a spus că introducerea anumitor persoane în lista de sancțiuni este o decizie politică și ea nu substituie procedurile legale din instanțele de judecată. Potrivit lui, argumentele cu care se operează în aceste cazuri sunt de altă natură. „În lista de sancțiuni, prin prisma Legii Global Magnitsky, de obicei se introduc persoane care sunt implicate în acte grave de corupție, la scară largă, aliații lor, persoanele care au facilitat acest lucru. La fel, și persoanele implicate în abuzul drepturilor omului, în ceea ce ține de detenție ilegală, condamnare ilegală, interceptare, intimidare, deci, persecutarea persoanelor publice, liderilor de opoziție, liderii societății civile, presei independente”, a notat Sergiu Tofilat.
Potrivit lui, în examinarea acestor posibilități, SUA se conduc în primul rând de interesele sale naționale și de obiectivele politicii externe, dar aceasta trebuie pliat pe argumente. În acest sens, se iau în considerare investigațiile jurnalistice, documentele care demonstrează implicarea persoanelor în acte de corupție, fraude, delapidarea averii publice. „În cazul lui Vlad Plahotniuc a contat și faptul că întreaga societate a ieșit ani la rând la proteste masive și și-a exprimat cuvântul foarte clar împotriva lui. Au fost eforturi colective: și ale societății civile și ale partidelor care se aflau atunci în opoziție, pentru că dacă vorbim de includerea unor persoane în lista de sancțiuni, aceasta nu are cum să fie solicitat de autoritățile oficiale. Guvernul, Parlamentul nu au cum să solicite includerea unor persoane în lista de sancțiuni. În situați asta ai puterea, ai instrumentele legale, fii bun și fă-ți tema pentru acasă. Fă investigații, prezintă materialele în instanța de judecată și examinează aceste fraude”, afirmă expertul WatchDog.
Sergiu Tofilat susține că, în ceea ce ține de Plahotniuc și Șor, eforturile s-au făcut fără participarea guvernării, cel puțin până când a reușit să obțină puterea deplină în stat. Potrivit lui, WatchDog s-a implicat, împreună cu mai multe organizații non-guvernamentale încă din 2018, în procesul de argumentare pentru includerea celor doi politicieni pe lista sancțiunilor. „Asemenea instrumente există într-un număr foarte limitat de țări. Puține țări au aprobat asemenea legislație care să permită includerea persoanelor pe lista de sancțiuni. Având în vedere că SUA reprezintă cea mai mare putere economic în lume și cuvântul lor are o greutate foarte mare în lumea financiară, evident că practic toate țările care au de suferit din cauza dictatorilor, regimurilor oligarhice, cleptocratice vin acolo să se plângă într-un fel și să solicite includerea în lista de sancțiuni a „plahotniucilor locali””, a declarat Sergiu Tofilat.
Mariana Kalughin, expert Transparenсy International Moldova, a declarat că autoritățile nu au cum să solicite să fie aplicate anumite sancțiuni de către un alt stat. „Or, este stupid să fie astfel în condițiile în care ai toate mecanismele de fapt, inclusiv organe de drept pentru ca să fie intentate proceduri în interiorul țării pentru faptele comise de către persoane. Și pentru a duce până la capăt anchetele nu ai decât să asiguri capacitatea acestor organe pentru ca să o facă. În momentul în care se apelează la instrumente externe care sunt mai degrabă unele politice decât de drept, acest fapt, cu părere de rău vorbește despre o anumită incapacitate a statului de unde își au originea aceste persoane ca să sancționeze faptele comise. Faptul că anumite persoane sunt incluse pe lista Magnitsky deloc nu înseamnă că în privința acestor persoane s-au făcut anumite constatări, ci mai degrabă sunt pretins responsabile pentru anumite fapte, în mod special, pentru încălcarea drepturilor omului și acte de corupție”, a notat experta.
Mariana Kalughin spune că și Transparenсy International Moldova a fost printre organizațiile care au depus eforturi pentru ca anumiți oficiali și foști oficiali să fie introduși pe lista Magnitsky. „Se face o anumită adresare, iar organele competente în a lua decizii sunt, în primul președintele SUA, ministrul finanțelor, Trezoreria, dar și secretarul de stat. Decizia este una conjugată, dar se face o investigație a lucrurilor care se impută persoanelor respective. Evident, o mare responsabilitate îi revine Ministerului Finanțelor, pentru că tocmai el este cel care asigură că sancțiunile financiare vor fi puse în aplicare, cele ce țin de sechestrul tranzacțiilor și conturilor, dar și al altor proprietăți. Apoi, o dată pe an urmează și un raport care trebuie să fie efectuat Congresului cu privire la lista actualizată a persoanelor care se mențin”, a menționat Mariana Kalughin.
Experta TI-Moldova spune că există și posibilități prin care persoana să fie exclusă din lista sancțiunilor, însă persoana care solicită acest lucru trebuie să aducă dovezi a faptului că ceea ce i se invocă e nejustificat. „Ceea ce trebuie să ținem minte că este mai degrabă un proces și un instrument politic. La fel nu înseamnă că organele noastre de urmărire penală nu mai au ce face, tocmai au ce face dacă vor ca persoanele să fie sancționate și prin instrumente de drept, iar sancțiunile să meargă mai departe decât o simplă interdicție de a intra în SUA sau sechestru pe bunuri, sau blocarea tranzacțiilor”, a mai spus experta.
Redactorul departamentului de limbă rusă al RISE Moldova, Vladimir Thorik, coautor al anchetei „Kremlinovici”, a menționat că munca jurnalistică în acest caz s-a axat pe activitatea politehnologilor din Rusia. Ulterior, redacția a aflat că despre implicarea acestora cunoștea și Serviciul de Informații și Securitate, care, la rândul său, încă în anul 2020, a informat și procuratura, însă procuratura nu a stabilit componente de infracțiune. Din aceste motive, timp de doi ani nu a fost intentată vreo cauză penală pentru implicarea serviciilor speciale străine în politica moldovenească.
Jurnalistul precizează că a fost investigată implicarea politehnologilor ruși și a fost monitorizate contactele cu anturajul lui Igor Dodon. Redacția a identificat exact politehnologii care mai târziu au fost incluși pe lista de sancțiuni a SUA, aceștia fiind identificați cu ajutorul colegilor din Rusia. Ziariștii de la RISE Moldova au demonstrat că oamenii care se află în fotografii alături de conducerea Partidului Socialiștilor sunt politehnologi. Or, în toamna anului 2020 conducerea PSRM se ocupa și de campania electorală a lui Igor Dodon, care a încercat să fie ales în calitate de președinte pentru un al doilea mandat.
„Am demonstrat că aceste persoane ruse sunt politehnologi și anume ele au fost incluse pe lista de sancțiuni. Am venit cu detalii concrete în investigația noastră „Kremlinovici” – un nick-name pe care Igor Dodon și l-ar fi atribuit singur. Aceste informații despre politehnologi au fost descrise în amănunte cu ajutorul colegilor din Rusia. Am demonstrat cu ajutorul instrumentelor pe care le am avut, dar procuratura nici până astăzi nu a făcut vreo investigație”, a mai spus Vladimir Thorik.
Dezbaterea publică la tema „Cum s-a ajuns până la sancțiunile impuse de autoritățile americane? Care pot fi reacțiile și consecințele?”, organizată de IPN, a fost ediția a 265-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.