Perspectivele privind dezvoltarea sectorului cultural trebuie să se îndrepte către implicarea acestuia în rezolvarea problemelor sociale, în loc să fie perceput doar ca un mijloc de distracție și al petrecerii timpului liber. În Moldova există probleme semnificative legate de coeziunea socială, iar cultura se poate implica activ în rezolvarea acestora. Atunci când cultura este văzută ca o forță care contribuie la soluționarea problemelor societății, prin aceasta ea poate să-și păstreze patrimoniul, să dezvolte instituțiile culturale și să contribuie la creșterea veniturilor. Aceste idei au fost prezentate în cadrul Raportului cercetării sectorului cultural din Republica Moldova și a Conceptului noii Strategii pentru cultură și patrimoniu – 2030, realizate de către Asociația Obștească „Centrul de Politici Culturaleˮ, transmite IPN.
Potrivit lui Veaceslav Reabcinschii, director al Centrului de Politici Culturale, în procesul de cercetare s-a ajuns la concluzia că infrastructura culturală nu poate fi privită doar ca un ansamblu de instituții care oferă servicii și produse culturale. În ultimii ani, dezvoltarea industriilor culturale și creative, precum și schimbările în modalitățile de transmitere a informației, au influențat percepția asupra infrastructurii culturale. Astăzi, există atât infrastructura de mediere, cât și infrastructura fizică. Infrastructura de mediere este legată de conexiunea la internet și reprezintă principalul mod prin care oamenii primesc accesul la diverse serviciile culturale, a explicat Veaceslav Reabcinschii.
Potrivit lui, infrastructura de mediere reprezintă o direcție benefică, întrucât poate fi folosită pentru promovarea evenimentelor culturale. Cu toate acestea, ea creează o concurență foarte dură pentru infrastructura fizică. Prin urmare, este esențial să se elaboreze strategii de management cultural care să răspundă acestei provocări. Într-o perioadă în care oamenii se îndreaptă tot mai mult spre infrastructura de mediere, infrastructura fizică trebuie să ofere produse și servicii culturale mai atractive, a subliniat directorul Centrului de Politici Culturale.
Veaceslav Reabcinschii a mai spus că în domeniul culturii există numeroase profesii pentru care nu există pregătire profesională în instituțiile de învățământ din Republica Moldova. Astfel, strategia trebuie să includă dezvoltarea învățământului dual și a cursurilor de formare profesională pentru anumite specialități.
Andrei Chistol, secretar de stat la Ministerul Culturii, a menționat că elaborarea strategiei va implica organizarea mai multor focus-grupuri și efectuarea unor vizite în teritoriu. Prin această analiză se urmărește identificarea temelor care ar putea fi abordate în cadrul acestor focus-grupuri. Secretarul de stat a precizat că propunerile prezentate vor fi luate în considerare, dar trebuie ținut cont și de problemele care ar putea apărea în urma activității focus-grupurilor. Andrei Chistol și-a exprimat dorința ca strategia să reflecte provocările din domeniul culturii, de la capitalul uman și până la situația infrastructurii culturale.
