Cultura politică în Republica Moldova este într-o perioadă de tranziție, de la una de subordonare la una participativă. Aceasta este doar una din opiniile exprimate de participanții la dezbaterea publică cu genericul „Cultura politică la nivel local și european: contexte și exemple”, organizată de Agenția de presă IPN.
„Cultura politică, așa cum o înțeleg eu, dar de fapt, cum este și definită, este acel set de norme, valori, cunoștințe, atitudini, comportamente, care definesc relația dintre cetățean și stat. Este modul în care cetățenii interacționează cu autoritățile statului și dacă ar fi să caracterizez cultura politică actuală din Republica Moldova, cred că suntem la o etapă de tranziție de la o cultură politică de subordonare spre una participativă. Cred că am evoluat destul de mult în acești 30 de ani de independență, dar mai avem foarte mult de lucru. Dar suntem, în general, mergem în direcția corectă, mergem spre o cultură politică participativă”, a declarat Olga Manole, coordonator de proiect, Asociația Promo-LEX.
Iurie Țap, fost vicepreședinte al Parlamentului, ex-primar de Florești spune că e puțin mai pesimist în această privință. Potrivit lui, societatea moldovenească tinde spre cultura politică participativă, dar încă prevalează ceea de subordonare și parohială.
„Se împletesc ele bine. Și spun acest lucru pentru că pe parcursul activității, atât la nivel central, la nivelul elitei politici centrale, parlament, guvern, autorități publici centrale, dar și locale, acest nivel este foarte scăzut. De aici și vine starea culturii politice sau starea de lucruri pe care o avem”, continuă el, menționând că „nu putem să ne supărăm pe cetățeni, dacă ea lipsește la elită centrală sau națională - cei care trebuie să pună în valoare și care trebuie prin ceea ce fac să stimuleze și să ajute cetățenii să o însușească. Suntem la un început de cale și, de fapt, aceasta prezintă pericolul principal pentru viitorul Republicii Moldova”, a declarat Iurie Țap.
Politologul Cornel Ciurea spune că problema culturii politice este un concept destul de difuz. „De obicei, toate analizele sunt axate pe identificarea modelului dominant în ideea că pentru sistemele democratice, cultura civică sau cultura participativă este una prioritară și ea trebuie injectată în societate prin diferite mijloace și de aici foarte multe proiecte promovate de către societatea civilă tocmai pentru a inocula în rândul populației cultura politică participativă”, a spus el. Analistul politic menționează că „participativ nu înseamnă că tu permanent ești în vâltoarea evenimentelor și acționezi pe cont propriu pentru a ajuta statul. Nu. De cele mai multe ori stai acasă, dar în anumite situații ești dispus să te implici”, a spus Cornel Ciurea.
Dezbaterea publică cu genericul „Cultura politică la nivel local și european: contexte și exemple” este organizată de Agenția de presă IPN, în cadrul proiectului „Impulsionarea discuției în mass-media privind specificul tradițional al alegerilor locale și nevoia de europenizare”, susținut de către Fundația Soros Moldova.