Cu microbuzele, la răscruce. Analiză Info-Prim Neo

Tema excluderii maxi-taxi-urilor de pe artera principală a capitalei - Bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt - revine, după alegerile locale, în atenţia municipalităţii. Anunţată acum mai bine de un an drept soluţie pentru diminuarea traficului intens din centrul capitalei, decizia a fost luată fără o estimare prealabilă a posibililor consecinţe şi a fost criticată de transportatorii privaţi şi de călători. Se afirmă că autorităţile locale anterioare au ţinut atunci să îndeplinească întocmai „porunca de sus” de eliberare a bulevardului de microbuze, iar specialiştii municipali, care au considerat o astfel de soluţie drept una ineficientă, n-au îndrăznit să-şi înfrunte şefii, pentru a nu-şi pierde locurile de muncă. O astfel de ipoteză lansează proprietarii de microbuze din municipiul Chişinău care spun că în ultimul timp se simt tot mai înghesuiţi în activitatea lor de interesele încă nedeclarate oficial de autorităţi. Ei cred că nu întâmplător scoaterea microbuzelor de pe Ştefan cel Mare a fost urmată de aprobarea legii ce vizează interzicerea prestării serviciilor de transport cu microbuze reutilate. [Ingenioşii de odinioară nu mai sunt lăudaţi] Ingenioşii de odinioară nu mai sunt lăudaţi pentru felul în care le-a reuşit să reutileze microbuzele şi să se facă eficienţi într-o captală ex-sovietică cu situaţie deplorabilă a transportului public. Mai mult, ei s-au pomenit dintr-o dată în incertitudinea dacă mai face să continue un astfel de business în municipiul Chişinău. O parte importantă dintre şoferii de microbuze a abandonat meseria în R. Moldova şi a plecat peste hoatre, în căutarea unor venituri mult mai bune şi mai sigure. Proprietarii de maxi-taxi-uri mai speră însă, că situaţia va reveni la normal şi-şi nu se grăbesc să vândă rutele, achitând regulat taxele la stat, chiar dacă câştigurile actuale nu mai sunt cele de altă dată, ca urmare a reducerii apropape în jumătate a numărului de microbuze, în doar jumătate de an. [Schimbarea se vrea şi prin microbuze] Consilierul din partea fracţiunii „Alianţa Moldova Noastră”, Oleg Cernei, primul a abordat în noul Consiliu municipal problema revenirii circulaţiei microbuzelor pe artera principală a oraşului. Cernei a considerat că aşa se va reveni la starea de normalitate în municipiu, cea care a fost „până când preşedintele Voronin a dictat cu degentul pe unde trebuie să circule microbuzele”. „Restabilirea vechilor itinerare pentru microbuze ar fi una din măsurile pe care ar trebui să le ia imediat municipalitatea pentru ca alegătorii să vadă că a venit schimbarea”, a declarat Cernei, prin interpelarea pe care a făcut-o în cadrul şedinţei CMC din săptămâna trecută. El a sugerat primarului general să ia o astfel de decizie, menţionând necesitatea creării unei comisii a transprtatorilor municipali care să examineze această posibilitate. În susţinerea afrirmaţiilor sale, consilierul menţiona că, odată cu începerea noului an de studii, afluxul mare de studenţi şi elevi va crea mari probleme municipalităţii, în special în contextul reducerii drastice a numărului de microbuze. Preşedintele Asociaţiei Transportatorilor Privaţi, Ion Mămăligă, consideră că, deşi o anumită redirecţionare a microbuzelor de pe bulevard trebuia făcută, pentru a optimiza traficul, felul în care a fost luată decizia în cauză a fost „ca o forţare de mână”. Redirecţionarea trebuia înfăptuită în urma unor studii economice, iar microbuzele nu trebuiau trecute toate pe una şi aceeaşi stradă şi pe una şi acceeaşi direcţie, spune sursa citată. Au rămas neauzite şi solicitările transportatorilor privaţi de a permite circulaţia pe strada Eminescu doar a microbuzelor care veneau dinspre cartierul Telecentru. Se considera că astfel se va evita suprapunerea acestor rute cu cele care vin dinspre Buiucani şi, respectiv, ambuteiajele inevitabile. Dar nu a fost să fie şi acum situaţia la toate intersecţiile străzii respective este apreciată drept catastrofală. O situaţie similară s-a creat şi pe segmentul de mai jos de bulevardul Ştefan cel Mare a străzii Puşkin. Transportatorii ajung să înconjoare cartiere întregi ca să nu nimerească în ambuteiaje, spune Mămăligă. [Bulevardul rămâne la fel de aglomerat] Situaţia disperată a microbusiştilor, legată de obligativitatea de a ocoli bulevardul, nu poate fi justificată măcar prin faptul că s-ar fi îmbunătăţit circulaţia prin centrul capitalei. Ba din contra. Ion Mămăligă spune că autovehiculele private care evitau anterior bulevardul din cauza microbuzelor, au luat locul acestora, într-un număr mult mai mare. În aceste condiţii, şeful transportatorilor privaţi contează pe disponibilitatea actualei administraţii locale de a efectua acel studiu economic, care ar demonstra necesitatea activităţii microbuzelor în capitală şi eficienţa circulaţiei mai multor rute prin centrul municipiului. Ion Mămăligă mai spune că autorităţile ar trebui să joace corect, transparent, cu stabilirea reală a tarifelor pentru serviciile prestate etc. Acest fapt ar genera încrederea transportatorilor care şi-ar asuma anumite riscuri de a găsi bani şi de a-i investi pentru noi unităţi de transport. [Există interese „deocamdată nedeclarate oficial”?] Vechea administraţie locală, deşi a declarat în nenumărate rânduri că este interesată în suplimentarea numărului de noi unităţi de transport public şi în găsirea altor modalităţi de achitare a taxei pentru călătorie, a făcut prea puţin în acest sens. Deşi în ultimii ani au fost cumpărate câteva duzini de autobuze şi troleibuze noi, lipsa unităţilor de transport atât în Chişinău, cât şi în suburbii, rămâne o problemă stringentă a municipalităţii, atestată atât de responsabilii de la Primărie cât şi reclamată de locuitorii capitalei. Chişinăul riscă să rămână cu foarte puţine microbuze până la sfârşitul anului – vreo 700 din cca 2000 câte existau la începutul anului. La 1 ianuarie 2007 au fost excluse din circulaţie microbuzele reutilate cu anul fabricaţiei 1991, la 1 mai – cele din 1992, iar la 1 iulie – din 1994. Potrivit hotărârii Guvernului, la 1 august vor fi scoase din circulaţie încă cca 60 de microbuze nereutilate, dar cu anul de fabricaţie 1991, din cauza depăşirii perioadei de exploatare de 15 ani. Proprietarii de microbuze reutilate nu se grăbesc să le schimbe cu maşini noi, deoarece nu au nicio garanţie din partea statului că situaţia din transport nu se va modifica şi pe viitor de la o zi la alta. Totodată, microbuzele s-au scumpit foarte mult, ajungând să coste în prezent aproape dublu faţă de acum un an. Plus la toate, în ultimul timp a devenit extrem de dificilă procedura de înmatriculare a microbuzelor, existând suspiciunea că această situaţie ar fi creată artificial chiar de autorităţi, din interesul de a-i face pe oameni „să le treacă pofta de a mai aduce maşini”.