logo

Cu bani europeni avem neșansa din 27 octombrie să trăim într-un stat polițienesc


https://www.ipn.md/index.php/ro/cu-bani-europeni-avem-nesansa-din-27-octombrie-sa-traim-intr-un-stat-politienesc-7542_1064980.html

                                                                                                                                          

                           

                                                                                                                                                                      Comunicat de presă
                                                                                                                        Cu bani europeni avem neșansa din 27 octombrie să trăim într-un stat polițienesc

La 15 octombrie 2012, ONG ”Centrul de Inițiative și Monitorizare a Autorităților Publice a făcut un apel către Parlamentul Republicii Moldova, trimis fracțiunilor în parte, prin care se solicită amânarea punerii în aplicare a Legii nr.66 din 05 aprilie 2012 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală al Republicii Moldova nr. 122-XV din 14 martie 2003.

În opinia noastră, legea în cauză  nu va face decât să sporească fenomenul, încă nestârpit, de pornire a dosarelor penale fără temei justificat și pe criterii selective. Pe de altă parte, noua lege propusă efectiv demontează mecanismul firav, existent astăzi, de protecție împotriva acestor abuzuri, mecanism, care de fapt trebuie consolidat încă.

Astfel, potrivit modificărilor aduse la la art.1 din Codul de procedură penală Procesul penal se consideră început din momentul sesizării sau autosesizării organului competent  despre pregătirea sau săvîrşirea unei infracţiuni”

În traducere, aceasta înseamnă ,că dacă se aplică, de la 27 octombrie 2012 în Republica Moldova orice  aluzie calomnioasă depusă în formă scrisă de către o persoană, care se pretinde victimă, generează necondiționat intentarea unui dosar penal împotriva persoanei. Este relevant aici și faptul că potrivit noilor modificări din acest cod, de la 27 octombrie curent pretinsa victimă la depunerea cererii  nu mai este avertizată de răspunderea penală pentru denunț calomnios.

În loc să ofere posibilitatea de apărare împotriva unor astfel de denunțuri calomnioase, autorii acestor modificări propun ca despre pornirea urmării penale ,bănuitului, să nu-i fie comunicat până la 6 luni. Între timp, persoanei îi poate fi violat domiciliul, pentru instalarea dispozitivelor de ascultare și filmare, îi poate fi arestată corespondența și ascultate telefoanele. Este relevant, că odată cu inserarea acestor norme ,au fost excluse cele ce țin de obligațiunea de supraveghere a calității actelor procedurale din partea procurorului sau conducătorului de urmărire penală pe tot acest parcurs.

Alte modificări aduse prezentului cod înseamnă în practica de activitate  că ,de la 27 octombrie 2012 un grup restrâns, în frunte cu Procurorul General, vor avea de fapt la cheremul lor și sub evidență necondiționată, fără mecanisme de contrabalanță, tot procesul de urmărire penală din țară. Tot de la 27 octombrie curent  nu va mai conta opinia procurorului teritorial sau a celui care gestionează nemijlocit urmărirea, deoarece în condițiile art. 52 al.2 pcr.2 din legea nouă  procurorii din Procuratura Generală, din oficiu, pot  să intervină determinant în finalitatea dosarului.

Dincolo de faptul că pe alocuri normele numite mai sus sunt stupide , modificările aduse la art.452 al.3 demontează efectiv mecanismul existent astăzi împotriva pornirilor dosarelor în stil abuziv sau reluărilor de urmărire penală, în scop de șantaj a persoanei, cu dosarele odată încetate. 

Este cel puțin jenant că, atât nota de motivare prezentată de către Ministerul Justiției cât și raportul comisiei parlamentare de specialitate pe marginea acestui raport nu explică care au fost raționamentele de   a abroga din 27 octombrie 2012 dispozițiile al.1 art.51 care astăzi spun în felul următor”În cazul pornirii neîntemeiate a unui proces penal în privinţa persoanei, precum şi în cazul pronunţării unei sentinţe de achitare, procurorul care a condus sau a exercitat urmărirea penală ori procurorul ierarhic superior aduce scuze oficiale persoanei respective”

 În principiu, renunțarea publică a statului de a-și cere scuze în viitor  pentru faptele sale ilegale în raport cu cetățeanul denotă că modificările criticate mai sus nu pot fi calificate drept inadvertențe. Se poate spune că în esență pentru unii din autorii acestei legi viața omului, libertățile persoanei nu mai sunt valori ci  simple notiuni academice sau  juridice.

Chiar și dacă textul acestei legi a fost făcut  cu suportul financiar al partenerilor externi, spiritul ei este unul cinic. Unele părți din lege de  departe nu pot spori fundamentului statului de drept, dimpotrivă, ele în esență sunt proprii unui stat polițienesc, stat  în care putem avea neșansa să trăim cu începere de la 27 octombrie 2012.

Preşedintele Organizaţiei Neguvernamentale

„Centrul de Iniţiative şi Monitorizare a Autorităţilor Publice”

Ion Dron