 |
|
| Dionis Cenuşa | |
Gestionarea defectuoasă a crizei refugiaţilor de către statele europene a determinat adoptarea mai multor acţiuni necoordonate în interiorul UE. În consecinţă, o reacţie în lanţ, declanşată în Ungaria, a determinat gradual reintroducerea condiţionată a controalelor la frontierele interne ale UE de către Suedia, Danemarca sau Germania. Adiţional, după ce Parisul a devenit ţinta actelor teroriste la finele lui 2015, controalele la fel au fost introduse la frontierele naţionale franceze (cu Belgia, Luxembourg, Elveţia). Cancelarul german, Angela Merkel, a sugerat că de Schengen depinde viabilitatea Zonei Euro. Totodată, potrivit anumitor estimări franceze, reintroducerea controalelor în Schengen ar produce costuri enorme pentru economia europeană (cel puţin 110 miliarde euro până în 2025).
Per ansamblu, principiile fundamentale ale UE, precum circulaţia liberă a bunurilor şi a persoanelor, sunt elementele construcţiei europene cel mai puternic clătinate din cauza fisurilor apărute în Zona Schengen. Aceste probleme ating, în primul rând, interesele mediului de afaceri şi ale cetăţenilor europeni. Întrebarea este dacă problema dată, care aparent ţine strict de UE, poate avea implicaţii pentru Moldova sau nu?
Interdepen’ă economică
Deocamdată, reincluderea parţială a controalelor în interiorul Zonei Schengen (Germania, Suedia, Danemarca etc.) creează incomodităţi la transportarea de bunuri, dar şi de persoane, pentru cetăţenii şi mediul de afaceri european. Efecte similare urmează să fie resimţite de către partenerii comerciali ai UE. Aşadar, fluxurile comerciale dinspre şi spre UE, riscă să se confrunte, mai devreme sau mai târziu, cu efectele crizei Schengen. Prin urmare, activităţile de import şi export ce implică Moldova, beneficiară a regimului comercial liberalizat cu UE (DCFTA), ar putea să se lovească de anumite blocajele fizice la frontierele interne din Zona Schengen. Inevitabil, aceste blocaje vor produce costuri despre care autorităţile de la Chişinău trebuie să comunice cu exportatorii moldoveni, iar Bruxelles-ul - cu exportatorii europeni interesaţi în piaţa moldovenească.
Pe lângă exportatori şi importatori, pot fi afectaţi, de asemenea, cetăţenii europeni ordinari, care se deplasează zilnic, cu transportul terestru, dintr-o ţară europeană în alta în scopuri de muncă, studii etc. În acest fel, sub lovitură nimeresc mobilitatea forţei de muncă, dar şi contactele inter-personale.
Această problemă vizează la fel şi cetăţenii români, chiar dacă România nu este parte a Schengen. Or, efectele controalelor reintroduse în Zona Schengen nu vor trece neobservate de către moldovenii cu paşapoarte româneşti, iar, indirect, şi de către posesorii de paşapoarte biometrice moldoveneşti. Astfel, cei din urmă ar putea să se aştepte la cozi mai lungi la punctele de trecere de la frontierele interne ale UE (către şi dinspre Germania, Danemarca, Suedia etc.). Teoretic, cel mai puţin ar putea fi afectaţi cetăţenii europeni care călătoresc pe cale aeriană.
Liberalizarea vizelor pentru Moldova
Abandonarea vizelor Schengen pentru moldoveni şi posibilitatea de a circula cu paşapoarte biometrice în Europa (90 zile pe durata a 180 zile) reprezintă atuul principal al liberalizării vizelor cu UE. Doar într-un an de regim de vize liberalizat, moldovenii au reuşit să economisească circa 14 milioane euro (400 mii moldoveni nu au avut nevoie de viză schengen, care costă 35 euro).
Este însă evident că actualele turbulenţe prin care trece Zona Schengen nu are implicaţii directe asupra regimului liberalizat de vize cu UE. Or, reintroducerea controalelor în interiorul Schengen nu are nicio tangenţă cu politica vizelor.
Potrivit scenariilor pesimiste, transformările Schengen-ului, legate de înrăutăţirea crizei refugiaţilor, ar putea duce la simplificarea precondiţiilor ce ar permite statelor UE să reintroducă temporar vizele Schengen pentru ţări ca Moldova.
În loc de concluzie...
Cu certitudine, controalele repuse în practică în anumite ţări din Schengen complică mobilitatea şi contactele inter-umane în Europa, având anumite costuri sociale şi economice aferente. Dar aceasta nu anulează libera mişcare a cetăţenilor europeni care, împreună cu mişcarea bunurilor, serviciilor şi a capitalului, este garantată de tratatele europene. Astfel, moldovenii cu paşapoarte româneşti, la fel ca şi alţi cetăţeni europeni, vor continua să călătorească nestingherit în Europa.
Pe termen scurt şi mediu, criza Schengen nu influenţează negativ regimul de vize liberalizat pentru Moldova. Dar durabilitatea regimului fără de vize depinde foarte mult de ulterioarele mutaţii ale Schengen-ului, corelate cu agravarea crizei refugiaţilor.
IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.