logo

Criza migranților din Belarus: motive, pericole, soluții. Dezbatere IPN


https://www.ipn.md/index.php/ro/criza-migrantilor-din-belarus-motive-pericole-solutii-dezbatere-ipn-8004_1085897.html

Timp de mai multe luni, este foarte fierbinte la granița dintre Belarus și Polonia, dar ;i dintre Belarus și alte state. Atât de fierbinte, încât temperatura înaltă se resimte la zeci, sute și chiar mii de kilometri, încât lumea devine tot mai îngrijorată în privința unui posibil „pojar mare” sau a unui conflict de proporții, inclusiv militar. „Criza migranților din Belarus”, motivele și scopurile – vizibile și ascunse, pericolele – imediate și de perspectivă, dar și posibilele soluții ale acestei provocări în care au nimerit țările din regiunea conflictului, dar și întreaga Europă, au fost discutate de invitații dezbaterii publice „Criza migranților din Belarus: motive, pericole, soluții”, organziate de Agenția de presă IPN.

Potrivit lui Dionis Cenușa, politolog, cercetător la Universitatea Justus-Liebig din Giessen, Germania, columnist principal al Agenției de presă IPN, criza migranților, ca și oricare altă criză, implică subiecții crizei care în acest caz sunt autoritățile de la Minsk și respectiv, victimele crizei, care, pe de o parte, sunt migranții, care în mod organizat sunt transportați în Belarus și, pe de altă parte, țările, la frontiera cărora acești migranți încearcă să întreprindă anumite acțiuni care, în cazul de față țin de trecerea ilegală a frontierei Poloniei, Lituaniei și Letoniei, ca țări care au frontieră comună cu Belarus. Aceste țări reprezintă, pe de o parte, state membre ale Uniunii Europene, dar, pe de altă parte, state NATO. Criza migranților nu este ceva nou pentru Uniunea Europeană, spune Dionis Cenușa. Ultima criză a migranților de proporții a avut loc în 2015 și a fost în mare parte provocată de situația din Siria. Majoritatea migranților care au încercat în 2015 să-și caute adăpost și să găsească ajutor în UE au fost refugiați sirieni. Ei au fost acceptați în calitate de refugiați.

Criza migranților din anul curent, la frontiera statelor UE, este puțin de altă natură. Politologul menționează că unii experți europeni consideră, și sunt date empirice care dovedesc acest lucru, că această criză este una artificială, provocată prin acțiuni concrete, organizate de autoritățile de la Minsk pentru a pune presiune pe UE și asupra statelor din vecinătate. „Ceea ce nu a fost în 2015, când criza a avut un caracter mai natural, oamenii au luat calea pribegiei din cauza situației extrem de dificile din Siria”. Criza actuală continuă să aibă loc, doar că oscilează între criza umanitară și riscuri legate de altercații militare și situația se va agrava în funcție de cum acționează autoritățile de la Minsk, care va fi poziția Belarusului, dacă UE și NATO vor demonstra solidaritate vis-a-vis de Polonia, Letonia și Lituania, și respectiv, care vor fi condițiile climaterice, pentru că se răcește timpul și migranții nu pot trăi în tabere, eu au nevoie de locații sigure cu căldură și mâncare caldă. Conform datelor prezentate de Belarus, circa 25% din migranți sunt femei și copii. Această situație creează o problemă umanitară” a spus politologul.

Bartlomiej Zdaniuk, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Republicii Polone în Republica Moldova, este de părere că subiectul discutat este unul foarte grav și foarte serios care are de a face cu însuși securitatea acestei părți a Europei. În opinia lui, de fiecare dată, pentru crize, este complicat să se găsească o denumire care ar fi una corespunzătoare. „Cuvântul „criză” etse unul mai larg, dar întrebarea este dacă cu adevărat avem de a face cu o criză sau poate altceva? În diferite luări de cuvânt ai reprezentanților Poloniei s-a folosit expresia, care o cred mult mai corespunzătoare, de „război hibrid”. Avem de a face cu un atac hibrid asupra independenței noastre din partea unui stat care a folosit, folosește bunele posibilități de acțiune pentru a atinge anumite scopuri. Este clar că nu se poate vorbi despre un lucru întâmplător, un lucru spontan. Din locurile de unde provin aceste persoane, până la frontiera orientală a Poloniei nu este posibil să ajungi într-un mod spontan. Sunt dovezi clare care demonstrează că sosirea lor a fost una organizată, cineva a câștigat niște bani în urma acestui procedeu, nemaivorbind și despre alte scopuri. Se vede că persoanele sunt forțate de autorități pentru a forța frontiera”, a declarat ambasadorul.

Diplomatul a adăugat că este vorba despre un procedeu organizat, în care suferă oamenii care caută un loc de trai mai bun. „Asta sigur că este un lucru pe care și-l doresc cu toții, dar lucrul pe care nu și-l dorește nimeni în niciun caz, este încălcarea legii, a procedurilor, deoarece pentru a traversa frontiera există o procedură. Polonia nu-și poate permite, din mai multe motive, să deschidă frontiera, fiindcă asta ar fi însemnat că legea nu este egală pentru toți, că unii pot să o respecte, alții nu pot să o respecte. Apoi, cine sunt acești oameni? Nu se știe. Fiecare stat are voie să știe cine intră pe teritoriul său. Fiecare persoană care intră este controlată. Ambasadorii și președinții tot sunt verificați atunci când intră pe teritoriul unui stat, prezintă pașaportul”. Ambasadorul Bartlomiej Zdaniuk susține că Polonia este foarte îngrijorată de ce se întâmplă, de această dorință de a atinge niște scopuri prin moduri pe care le califică drept foarte urâte, prin folosirea de vieți omenești, pentru a face bani și pentru a atinge niște scopuri.

Marko Șevcenko, ambasadorul extraordinar și plenipotențiar al Ucrainei în Republica Moldova, s-a aliniat cu punctul de vedere al ambasadorului Poloniei și al politologului Dionis Cenușa, precum că actuala criză este de natură artificială. „Și dacă se vorbește mai exact, nu este criză, termenul de „atac hibrid” este mai potrivit în această situație. Un element care face acest proces diferit de altele, este implicarea mai vizibilă a structurilor oficiale sau semioficiale din Belarus. Mulți își amintesc, încă de pe timpurile URSS, că zona adiacentă de graniță, întotdeauna a avut un regim special și nimeni nu putea intra acolo fără un permis sau un control. După destrămarea URSS toate aceste practici au fost modificate, dar, sunt în mare parte păstrate în țările precum Belarus sau alte țări din fosta URSS. De aceea, un simplu fapt că numărul atât de mare de migranți se poate afla în zona adiacentă frontierei pentru o perioadă atât de lungă, să fie hrănită, asigurată cu tot de ce au nevoie pentru a locui acolo, însemnă, cel puțin crearea condițiilor favorabile de către structurile oficiale din Belarus. Cred că anume acest moment face această criză deosebită de alte crize a migranților care au avut loc în anii precedenți”, a spus ambasadorul ucrainean.

În contextul „atacului hibrid” legat de migranți, ambasadorul a adus aminte de criza aprovizionării cu gaze, concentrarea forțelor de-a lungul frontierei Federației Ruse, „inclusiv în Crimeea temporar ocupată de Federația Rusă”, dar și de alte gesturi și evenimente din ultimele luni. Diplomatul susține că toate acestea au avut un efect general care ar putea fi descris ca o „creare a unei atmosfere de haos”, de aceea trebuie să fie luate mai multe decizii în foarte scurt timp și „dacă o țară sau o organizație nu este pregătită pentru a lua decizii serioase în foarte scurt timp, asta înseamnă că există marile șanse de a fi nevoite să ia ulterior decizii cu greșeli tot mari”. Potrivit ambasadorului, beneficiarul acestui proces este „cel care pregătește și realizează planul unui asemenea atac hibrid”. Acest atac hibrid asupra frontierelor Poloniei, un pic mai devreme asupra frontierelor Lituaniei, nu este un scop definitiv, este un eveniment de rând și nu este ultimul în acest rând. Acum suntem martorii pregătirii deznodământului, dar nu a deznodământului. De aceea ar fi foarte interesant să vedem cine este beneficiarul acestei situației”, consideră ambasadorul ucrainean.

Dezbaterea publică la tema „Criza migranților din Belarus: motive, pericole, soluții”, este ediția 214 din ciclul de dezbateri „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, proiect susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.