În perioada inițială a crizei energetice din regiunea de est a Moldovei au fost implicați trei actori principali: Moscova, Tiraspol și Chișinău, iar în acest triunghi au fost situații care nu sunt întotdeauna clare pentru publicul larg. De exemplu, de o lună și ceva deja, gazele naturale rusești și parțial electricitatea au dispărut în această regiune, exact ca în istoriile despre „triunghiul bermudelor”. Ieri, însă, s-a schimbat situația din jurul crizei și modalitățile de rezolvare pentru o perioadă mai lungă de timp, lucru posibil datorită asistenței Uniunii Europene. După analiza poziției Federației Ruse și a Tiraspolului în acest „triunghi”, participanții episodului 3 al dezbaterii, realizate de Agenția de presă IPN, au discutat despre acțiunile și poziția Chișinăului.
Potrivit expertului permanent al proiectului, Igor Boţan, războiul din Ucraina este unul dintre principalele cauze ale crizei energetice din regiunea transnistreană. Ucraina, fiind supusă agresiunii din partea Rusiei, a decis să nu reînnoiască acordul comercial cu Rusia, care a expirat la sfârșitul anului 2024 cu privire la tranzitul gazelor rusești pe teritoriul ucrainean. Al doilea motiv al crizei gazelor de pe malul stâng este „separatismul” susținut de Federația Rusă în această regiune, inclusiv aprovizionarea de până cu gaze ca așa-zis ajutor umanitar, susține expertul.
El amintește că un studiu mai din 2006 al Asociației Baroului American, deciziile Curții pentru Drepturile Omului și hotărârea din mai 2017 a Curții Constituționale a Republicii Moldova concluzionează că malul stâng al Nistrului este un teritoriu ocupat de Federația Rusă, respectiv, ea răspunde de tot ceea ce se petrece în această regiune a Republicii Moldova.
Potrivit lui Igor Boțan, implicarea Uniunii europene în actuala situație de criză energetică cu care se confruntă ambele maluri ale Nistrului se produce în contextul în care Republica Moldova este candidat la aderarea la UE. Anume aceasta servește drept justificare pentru implicarea UE în soluționarea crizei, inclusiv în regiunea transnistreană.
În cadrul dezbaterii, deputatul PAS în Parlament, Oazu Nantoi a declarat că interesul geopolitic al Rusiei pe termen lung este să păstreze controlul asupra Republici Moldova. Potrivit lui, Rusia a investit sume enorme în contextul războiului din Ucraina, astfel Putin are nevoie de Moldova, vrând să o transforme într-un punct de atac din spatele Ucrainei, așa cum cele două țări au o graniță comună de lungime semnificativă. Mai mult, pe teritoriul Moldovei trec proiecte importante de infrastructură și Moldova acum este la graniță cu NATO și Uniunea Europeană, punctează deputatul.
Potrivit lui Oazu Nantoi, criza energetică profundă care se întâmplă astăzi este rezultatul zecilor de ani în care Republica Moldova a avut la conducere politicienii corupți care s-au „hrănit”, împreună cu cei de pe malul stând și de la Kremlin, din problemele societății.
Făcând referire la încercările de destabilizare prin proteste plătite din ultima perioadă, Nantoi a declarat că în ultimii ani, Federația Rusă a început războiul hibrid împotriva Republicii Moldova. A fost o campanie agresivă în perioada electorală din 2024, atât în adresa președintei Maia Sandu, cât și în raport cu referendumul pentru aderare. Potrivit lui Nantoi, următoare miză a Kremlinului sunt alegerile parlamentare din acest an. Deputatul menționează că parcursul european depinde mult de rezultatul acestui scrutin.
La acest subiect s-a referit și Liviu Vovc, secretar general al Partidului Platforma DA. Potrivit lui, Rusia vrea să aibă o majoritate în Parlamentul de la Chișinău ca să blocheze tot parcursul european al Moldovei. Motiv pentru care s-a și ajuns la această criză din regiunea transnistreană.
Potrivit lui Vovc, oamenii din stânga Nistrului trebuie să înțeleagă că Rusia nu este interesată de viața și bunăstarea lor, doar sunt folosiți pentru a destabiliza Moldova.
Ceea ce planifică Kremlinul e să îngreuneze pe cât posibil situația din Moldova, prin majorări de prețuri la gaz, la electricitate, așa ca nemulțumirea cetățenilor să crească, atât pe malul drept, cât și pe malul stâng. Miza e ca la alegerile parlamentare din acest an cât mai mulți să voteze împotriva partidelor pro-europene, a conchis Vovc.
