Fiecare cetățean este responsabil și trebuie să depună eforturi pentru a eradica fenomenul corupției electorale. În primul rând, să nu arate indiferență atunci când este martorul unui act de corupție, ci să sesizeze organele competente. A declarat Cristina Cucurudza, directoare adjunctă la Centrul de Instruire Continuă în Domeniul Electoral în cadrul dezbaterii publice cu genericul „Tehnologia corupției: cum și de ce funcționează (sau nu) în Republica Moldova”, organizată de Agenția de presă IPN.
Cristina Cucurudza spune că alegătorul trebuie să fie informat și să poată face diferența, de exemplu, între promisiuni electorale verosimile și promisiuni manipulatorii, care pot fi atribuite fenomenului de corupție.
„Promisiunile trebuie să fie verosimile, ancorate, și în cazul dat intervine rolul în educarea alegătorului prin faptul că el trebuie să înțeleagă dacă aceste promisiuni efectiv pot fi realizate. Dacă vorbim despre alegeri locale, prin enunțarea acelor atribuții pe care le are primarul sau consiliul local. Adică dacă un candidat îți spune că urmează să majoreze valoarea prestațiilor sociale, trebuie să-ți dai seama efectiv dacă aceasta ține de competența autorităților publice locale sau de cele centrale. Respectiv, vorbim despre informarea alegătorilor și vorbim despre cultura lor și nu numai electorală, ci și în general despre cultura juridică, cultura generală”, a declarat Cristina Cucurudza.
Directoarea adjunctă a Centrului de Instruire Continuă în Domeniul Electoral susține că educația este un proces dificil, foarte anevoios. Metodele prin care se ajunge la alegători trebuie să fie particularizate, în funcție de specificul lor. Cristina Cucurudza spune că instituțiile care au contact cu alegătorii, cu viitorii alegători, trebuie să promoveze ideea că „orice mesaj pe care aceștia îl primesc trebuie trecut printr-un filtru al dublei verificări a surselor, că trebuie să se informeze în general despre starea lucrurilor din localitate, că trebuie să se implice. Democrația participativă nu înseamnă doar să ieși la vot o dată la patru ani, ci înseamnă să fii implicat în tot ce înseamnă viața publică și procesul decizional”, a spus ea.
Cristina Cucurudza spune că este important ca în procesul de informare sau de educație privind prevenirea corupției să se pună accentul și pe "integritatea electorală", să se explice că integritatea electorală în linii mari înseamnă incoruptibilitate. „Vorbim despre acele sancțiuni prevăzute de Codul Electoral și despre faptele care sunt calificate drept contravenții sau infracțiuni. Vorbim și despre rolul alegătorilor să nu tolereze acele comportamente care sunt calificate drept contravenții sau infracțiuni”, a mai spus ea.
Alegătorii trebuie să se implice mai mult și să sesizeze actele de corupție, spune ea, menționând că „trebuie să învățăm cetățeanul de rând să știe cum să facă o sesizare. Dacă vede o faptă care știe el că nu trebuie să se întâmple în societatea lui, și vorbim aici despre sat, de exemplu. Vorbim despre localități care au și 300 de alegători, între care sunt rude, cumetri și tot așa, dar asta nu înseamnă că aceste comportamente trebuie tolerate. De altfel, ele o să fie calificate ca un fapt natural. Și atunci nu știu ce mai facem noi cu cadrul nostru legal dacă lucrurile acestea sunt luate ca normalitate”, a spus Cristina Cucurudza.
Dezbaterea publică cu genericul „Tehnologia corupției: cum și de ce funcționează (sau nu) în Republica Moldova” este organizată de Agenția de presă IPN, în cadrul proiectului „Impulsionarea discuției în mass-media privind specificul tradițional al alegerilor locale și nevoia de europenizare”, susținut de către Fundația Soros Moldova.
