Creşterea datoriei externe a Republicii Moldova: un motiv de îngrijorare? Comentariu economic Info-Prim Neo

Republica Moldova are o datorie externă acceptabilă, de peste 3,5 miliarde de dolari SUA, în pofida creşterii acesteia în ultimii cinci ani cu peste 80 la sută, afirmă unii economişti, în timp ce alţii cred că datoria publică relativ joasă denotă incapacitatea ţării de a atrage investiţii şi împrumuturi mai mari în condiţiile în care necesarul în investiţii este estimat la miliarde. “Raportată la Produsul Intern Brut, dar şi luând în considerare cheltuielile pentru plata serviciului datoriei externe în total cheltuieli bugetare, datoria externă este acceptabilă, chiar şi comparativ cu alte ţări sărace şi înalt îndatorate”, consideră experţii. Paul Birmingham, fostul director regional al Băncii Mondiale pentru Moldova, Ucraina şi Belarus, declara acum o săptămână că patru ani în urmă, când a venit în Republica Moldova, aceasta se afla în pericol de default, „astăzi această problemă nu mai există, nivelul datoriilor şi arieratelor a scăzut". În ultimii cinci ani, potrivit Biroului Naţional de Statistică, datoria publică externă şi garantată de Guvern a Republicii Moldova în Produsul Intern Brut s-a redus în jumătate, de la 51,5% în 2003 până la 25% în 2007, iar Centrul Politici Economice al Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale "Viitorul" anticipează pentru acest an un nivel al îndatorării de 23% din PIB. Şi autorităţile nu sunt de acord cu analiştii care văd în această datorie externă un risc destul de mare pentru Republica Moldova, care, spun autorităţile, stă bine cu datoria publică. [Împrumuturile luate de sectorul privat duc datoria la peste 3,5 mlrd USD] Stocul datoriei externe totale a urcat în primul trimestru 2008 cu 234,89 mln USD, ajungând astfel la un nou maxim de 3 miliarde 535,14 milioane de dolari SUA, arată date ale Băncii Naţionale a Moldovei. Sectorul privat a fost acela care a alimentat creşterea datoriei, în timp ce sectorul public s-a împrumutat mai puţin. Companiile au atras în primele trei luni ale acestui an 160,81 milioane de dolari SUA, în timp ce sectorul public doar 47,65 mln USD. În perioada 2003-2007, creşterea datoriei externe a fost generată de sectorul privat, în timp ce sectorul public a redus nivelul îndatorării externe în 2003-2005 până la 773,75 mln USD, după care a urmat o urcare a stocului până la 986,27 mln USD. O creştere puternică (2,54 ori) au avut investiţiile directe: creditare între companiile afiliate, care au urcat de la 213,99 mln USD în 2003 la un stoc de 597,16 mln USD în anul 2007. BNM nu a publicat şi date privind serviciul datoriei sau indicatorii privind acoperirea datoriei prin luni de exporturi sau prin rezerva valutară. Oricum, nivelul datoriei externe creşte încet şi nu constituie un motiv de îngrijorare, chiar dacă după anul 2003 a crescut cu peste 1,6 miliarde de dolari SUA. Datoria externă publică şi public garantată a constituit la sfârşitul trimestrului întâi 986,27 mln USD, iar cea privată negarantată – 2 54887 mln USD şi a crescut cu 5,1 la sută şi 7,9 la sută, respectiv. Ponderea datoriei private negarantate a constituit 72,1 la sută din total, arată date ale BNM. Stocul angajamentelor autorităţilor monetare a crescut până la 175,10 mln USD, în urma valorificării unei noi tranşe din împrumutul de la FMI (18,88 mln USD), Banca Naţională a Moldovei rambursând în această perioadă 9,51 mln USD. Datoria guvernamentală directă s-a majorat cu 31,31 mln USD, în special ca urmare a fluctuaţiei ratei de schimb (26,68 mln USD). Ceea ce ar trebui să îngrijoreze este variaţia cursului de schimb al dolarului SUA faţă de alte valute care ar putea creşte serios datoria. În primul trimestru 2008 stocul s-a majorat ca urmare a deprecierii monedei americane, care a cedat o poziţie după alta, cu 58,81 mln USD. Tot mai mult se împrumută băncile comerciale, a căror datorie totală a urcat rapid în ultimii ani. Astfel, la sfârşitul lunii martie, băncile locale aveau datorii către străinătate de 399,65 mln USD, respectiv 11,3 la sută din soldul total, faţă de 57,59 mln USD în 2003. Bancherii au finanţat astfel creşterea rapidă a creditării, în condiţiile în care a existat o cerere tot mai mare pentru împrumuturi. O altă categorie notată de BNM - alte sectoare (în fond companii) - concentrează datorii de 1 561,13 mln USD, după o dublare în ultimii cinci ani. 49,0% din totalul datoriei externe o constituie împrumuturile, 5,6% - valută şi depozite, 15,5% - creditele comerciale, 16,9% - angajamentele aferente investiţiilor directe ale nerezidenţilor. [Banca Mondială este cel mai mare creditor] Angajamenetele externe sub formă de împrumuturi şi titluri de valoare, inclusiv arieratele la ele se cifrează la 2 mlrd 453,33 mln USD, 18,4 la sută dintre care reprezintă angajamentele faţă de Banca Mondială. Banca Internaţională pentru Reconsturcţie şi Dezvoltare şi Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare, structuri ale BM, sunt cei mai mari creditori ai Guvernului moldovean, după care urmează Rusia căreia îi datorează 138,90 mln USD, SUA – respectiv 56,74 mln USD şi Japonia – 25,63 mln USD. Companiile şi băncile se împrumută de la Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare, Corporaţia Financiară Internaţională şi alţi creditori. BNM notează că împrumuturile luate de la “alţi creditori” de sectorul privat se ridică la 1 359,86 mln USD. [Republica Moldova are o capacitate redusă de atragere a împrumuturilor] Nivelul relativ scăzut al datoriilor, în special în sectorul public, denotă o capacitate scăzută de atragere a unor împrumuturi şi investiţii mai mari în situaţia în care necesarul în investiţii este estimat la miliarde de dolari. Astfel, doar sectorul agrar are nevoie de investiţii de peste 2 miliarde de dolari pentru a se dezvolta normal. “Republica Moldova poate să obţină bani doar de la donatori, instituţii financiare internaţioanle sau de la unele guverne, dar practic nu poate ieşi pe piaţa financiară internaţională să împrumute. De fapt, nici nu putem asimila finanţe mari, cât ne dă FMI, BM şi BERD - e chiar prea mult pentru stabilitatea pieţei interne şi chiar o parte se duce pe apa sâmbetei”, afirmă economistul Veacselav Negruţă. Există o mulţime de instituţii care ar putea acorda credite Republicii Moldova, însă nu le solicităm pentru că nu avem capacitatea de asimilare, spune Veaceslav Ioniţă, coordonator de program la Centrul Politici Economice al Institutului pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale "Viitorul". Cine îşi mai aminteşte de intenţia anunţată de creditori şi donatori de a oferi Moldovei 1,2 miliarde de dolari?, se întreabă economistul Ioniţă. El crede că Republica Moldova nici nu ar fi fost capabilă să valorifice corect şi cu maximă eficienţă aceste mijloace. Aici este problema şi nu creşterea datoriilor, care este acceptabilă. Despre capacitatea redusă de asimilare a investiţiilor vorbeşte şi Centrul Analitic Independent “Expert Grup” într-o analiză privind creşterea economică în trimestrul I. „Ar trebui oare să ne îngrijoreze faptul că investiţiile în capitalul fix în ianuarie-martie 2008 au sporit mai lent decât în 2007 (23,4% faţă de 39,2%)? Într-o anumită măsură, da, dacă această reducere este determinată de capacităţile reduse de asimilare a investiţiilor de către companii şi nu de factori de conjunctură. Dar influenţa acestor factori deocamdată nu poate fi estimată pe baza unor date statistice destul de sumare. Guvernul nu trebuie să fie alertat de creşterea relativ mică a PIB în primul trimestru, ci să continue eforturile menite să sporească capacităţile de asimilare a investiţiilor naţionale şi străine directe”, estimează “Expert Grup”. Ceea ce este cert, spun analiştii, e că economia moldovenească are nevoie de mult mai multe investiţii, dar nu de bani speculativi sau de bani mulţi şi prost administraţi. Este la fel de clar că pe lângă continuarea reformelor instituţionale sunt necesare investiţii în infrastructura fizică fără de care creşterea investiţiilor în capacităţile de producţie şi atragerea unor împrumuturi pentru dezvoltarea economică nu este posibilă.