Creditele preferenţiale, un nou război purtat de veterani

Creditele preferenţiale acordate anumitor categorii de persoane vulnerabile sunt, în viziunea mai multor veterani ai Războiului de pe Nistru şi a participanţilor la lichidarea avariei de la Cernobîl, „un vis care necesită eforturi supraomeneşti pentru a deveni realitate”. În conformitate cu hotărârea Guvernului RM din octombrie 2004, veteranii războaielor al doilea mondial, de pe Nistru şi din Afganistan, precum şi victimele reabilitate ale represiunilor politice au dreptul la un credit de 82 mii de lei pentru procurarea sau construcţia spaţiului locativ şi 25 de mii de lei pentru reparaţia locuinţei, credite rambursabile în proporţie de 50 la sută din bugetul local. Pentru participanţii la lichidarea consecinţelor avariei de la Cernobîl, creditul similar este rambursat din bugetul local în totalitate. Secretarul Consiliului Asociaţiei obşteşti „Cernobîl”, Gheorghe Goloman, a comunicat pentru Info-Prim Neo că, în pofida actului normativ în vigoare, contractarea de credite constituie, pentru categoriile vizate, o procedură foarte dificilă. Pentru a intra în posesia scrisorilor de garanţie ale autorităţilor publice locale este nevoie de un set enorm de documente, acumularea cărora solicită mult timp şi efort. În afară de aceasta, scrisorile de garanţie se acordă doar persoanelor care stau în rând la locuinţe, iar acordarea scrisorii de garanţie conduce, obligatoriu, la eliminarea persoanei din acest rând. Acest fapt este calificat de Goloman drept inechitabil, deoarece suma de 82 de mii, din care jumătate trebuie să fie rambursată, nu poate fi echivalată cu o locuinţă. La rândul ei, şi banca solicită un set voluminos de documente, pentru care e nevoie iarăşi de resurse morale şi materiale. Solicitat în acelaşi context, preşedintele Uniunii Veteranilor Războiului pentru integritatea şi independenţa R.Moldova, Eduard Maican, a declarat că dificultăţile la obţinerea creditelor preferenţiale cresc odată cu cerinţa Băncii de Economii (BE) impusă solicitanţilor, de a pune gaj pentru suma negarantată de autorităţile locale. În acelaşi timp, banca cere ca solicitantul să facă dovada unui venit lunar de 700 de lei pentru un membru al familiei şi încă 700 de lei pentru rambursarea creditului. Astfel, o familie din 4 persoane trebuie să demonstreze că are un venit lunar de cel puţin 3500 de lei, or, majoritatea vetranilor războiului de pe Nistru nu au asemenea venituri, spune Maican. El susţine că, pentru a primi un împrumut de 82 de mii de lei, care nu acoperă nici a 5-a parte din costul unui apartament cu 2 odăi, unii veterani sunt nevoiţi să gireze prin locuinţele rudelor, trecute juridic, în prealabil, după ei. Maican a reclamat faptul că Guvernul nu a inclus în categoriile care cad sub incidenţa hotărârii respective văduvele şi copiii participanţilor căzuţi pe câmpul de luptă. Totodată, el susţine că celelalte categorii vizate în actul normativ nu se confruntă cu atâtea impedimente ca veteranii războiului de pe Nistru, iar unele administraţii locale, precum cea din Donduşeni, decid să ramburseze 50 la sută din 50 de mii lei, şi nu 82 de mii, precum prevede hotărârea de Guvern. De altă părere este deputatul comunist, preşedintele Asociaţiei participanţilor la războiul din Afganistan, Mihail Mocanu. Potrivit lui, iniţial au existat anumite probleme, care însă au fost eliminate „după o întâlnire cu conducerea BE”. Cu toate acestea, Mocanu crede că ar fi normal ca solicitantul de credit să gajeze cu locuinţa pe care o va procura sau construi. Totodată, deşi hotărârea de Guvern vizează implicarea tuturor băncilor, inclusiv cele comerciale, singura care acordă în prezent credite preferenţiale este BE, care a oferit deja asemenea împrumuturi la mai bine de 7000 de „afganezi”. Solicitat de Info-Prim Neo, Marin Scarazanu, şeful Secţiei credite a BE, a declarat că orice credit trebuie să fie confirmat prin acte care ar demonstra că persoana este aptă de a-l rambursa. El nu a dorit să explice modul de acordare a creditelor, făcând trimitere la conducerea băncii. Reprezentanţii celor mai mari bănci comerciale, „Agroindbank” şi „Victoriabank” au declarat reporterului agenţiei că nu oferă credite preferenţiale, fără a specifica motivul. Solicitat de Info-Prim Neo, preşedintele Comitetului Helsinki pentru Drepturile Omului din RM (CHDOM), Ştefan Urâtu, a declarat că, reieşind din zecile de plângeri ale solicitanţilor de credite, se pare că această hotărâre a fost emisă pentru a da cuiva, din afară, darea de seamă despre „grija” faţă de categoriile vulnerabile, în speranţa că foarte puţini dintre cei vizaţi vor solicita aceste credite preferenţiale. Mai mult, acordarea dificilă a creditelor facilitează corupţia, spune Urâtu. Astfel, susţine preşedintele CHDOM, o idee bună a fost compromisă, iar solicitanţii sunt batjocoriţi de statul pentru care au luptat şi şi-au pierdut sănătatea.