La 14 iunie cetăţenii Republicii Moldova vor vota pentru o nouă conducere locală. Agenţia de presă IPN şi-a propus să identifice cum s-au descurcat autorităţile publice locale în mandatul care se încheie. Experţi, lideri de opinie şi reprezentanţi ai societăţii civile din diferite localităţi vor da aprecieri activităţii autorităţilor locale din raioanele şi municipiile ţării. Ciclu IPN: raionul Hânceşti.
---
Raionul Hânceşti are 39 de primării pentru cele 63 de localităţi. Populaţia totală este de peste 120 de mii de locuitori.
Preşedintele Asociaţiei Obşteşti „Femeia partener egal” din Hânceşti,Valentina Gak, apreciază că gestionarea activităţii administrative în majoritatea unităţilor teritoriale din raion este defectuoasă. Bugetele practic austere ale primăriilor mici, lipsa cronică a agenţilor economici cu activităţi economice eficiente în aceste teritorii, posibilităţile limitate atât de atragere a resurselor umane profesioniste, cât şi a resurselor financiare (investiţii interne şi externe) – toate acestea diminuează rolul instituţiei primarului şi a consiliului local. Majoritatea primăriilor nu pot aplica de sine stătător la niciun program de finanţare derulate de ministere. Iar primăriile mici nu pot asigura o durabilitate economică şi financiara a activităţii pe care o desfăşoară.
Pe parcursul ultimilor 4 ani, unele primării au reuşit să atragă resurse financiare adiţionale pentru implementarea unor proiecte ce ţin de infrastructură, apă şi canalizare, cultură şi sport etc. Consiliul raional a iniţiat implementarea unor proiecte de anvergură, precum restaurarea Conacului Manuc-Bey, construcţia Şcolii Sportive. Primăria comunei Lăpuşna implementează un proiect de restaurare a Curţii Domneşti ,,Alexandru Lăpuşneanu”, iar primăria din satul Stolniceni construieşte sistemul de asigurare cu apă şi canalizare.
Autorităţile publice locale au obţinut resurse financiare prin Programul Operaţional Comun România-Ucraina-Republica Moldova 2007-2013, finanţat de UE. În jur de 15 primării au obţinut resurse financiare din fondurile naţionale (ecologic, dezvoltare regională, eficienţă energetică). „Spre regret, trebuie să constatăm că anumite succese se datorează apartenenţei politice a actorilor autorităţilor publice locale la anumite partide, şi nu graţie prezenţei unor capacităţi de atragere a fondurilor”, a remarcat preşedintele Asociaţiei Obşteşti „Femeia partener egal”.
Valentina Gak spune că proiectele majore de investiţii derulează cam anevoios. Majoritatea iniţiativelor lansate anterior nu au fost finalizate, iar cele recent pornite nu mai susţin ritmurile iniţiale. În perioada ultimilor 4 ani, practic au fost îngheţate proiectele sociale destinate unor categorii vulnerabile. Prioritatea majoră au fost construcţiile, reparaţiile şi reabilitarea edificiilor. „Acest fapt a generat practic constituirea unui monopol din partea unor anumite firme specializate. Proiectele prioritare pentru raion ar fi proiecte economice care ar crea locuri de muncă, fapt care ar diminua rata şomajului; proiecte sociale – centre de reintegrare pentru copii, tineri etc., centre de instruire continua a şomerilor”, a menţionat Valentina Gak.
Întrebată despre primării din raion care au înregistrat succese, aceasta a adus drept exemplu primăria satului Stolniceni, unde s-au investit 38 de milioane de lei pentru construcţia sistemului de apă şi canalizare. Într-un alt sat, Sofia, în aceleaşi scopuri s-au investit 28 de milioane de lei. Potrivit Valentinei Gak, primăriile conduse de primari care au susţinerea partidelor de la guvernare au obţinut proiecte, ceea ce nu este valabil şi pentru primăriile fără susţinere politică. În acest context, a menţionat sursa, se impune o reformare teritorială, deoarece politizarea excesivă duce la crearea unei diferenţe în dezvoltarea economică a localităţilor.
Despre promisiunile electorale din campania precedentă, Valentina Gak a spus că proiectele care au vizat domenii ca apă/canalizare, drumuri, gazificare, amenajare a teritoriilor etc. au fost, mai mult sau mai puţin, îndeplinite. Însă în domeniul-cheie – crearea locurilor de noi de muncă şi asigurarea unor condiţii echitabile pentru toţi agenţii economici, promisiunile au rămas doar la nivelul campaniei electorale. Agenţii economici au fost supuşi unor poveri şi, în mare parte, au fost condiţionaţi să se ,,determine” cu opţiunea lor politică.
Valentina Gak a notat că miza pentru alegerile locale generale din 14 iunie trebuie să fie lupta fermă împotriva corupţiei din cadrul administraţiilor (trucarea licitaţiilor, monopolizarea contractelor, „nemurismul” şi „politicismul” excesiv), dar şi ocuparea funcţiilor administrative de către oameni profesionişti, competenţi şi dedicaţi.
Alina Marin, IPN