Discursul de ură este una dintre barierele de care se ciocnesc persoanele cu nevoi speciale și reprezentanții minorităților etnice în procesele electorale. Este una dintre constatările făcute de către Cornelia Ursu, coordonatoare programe instruiri, Asociația Obștească „Institutum Virtutes Civilis”, în cadrul dezbaterii publice cu genericul „Participarea femeilor, minorităților etnice și persoanelor cu nevoi speciale în alegerile locale”, organizată de IPN.
„Un impact foarte mare îl are discursul de ură și discriminare, în special în mediul online, unde pedeapsa nu este atât de posibilă. Deci, discursul de ură este cumva o barieră în special a persoanelor cu dizabilități și a minorităților etnice în a fi motivate să participe în procesele electorale. Chiar în această campanie din 5 noiembrie am discutat cu una din beneficiarele noastre, care este o persoană cu dizabilități și nu a avut curajul să candideze la funcția de primar. În schimb a candidat la funcția de consilieră, dar mi-a menționat că contracandidații ei au avut o campanie urâtă, au folosit dizabilitatea împotriva ei”, a declarat Cornelia Ursu.
În acest sens, ea menționează rolul important pe care-l au activitățile de educare, care trebuie să înceapă chiar din școală, cu copii. „Acea abordare centrată pe om, că toți suntem oameni și toți avem drepturi egale”. Cornelia Ursu, a menționat că există la nivel internațional bune practici care pot fi preluate de autoritățile din Republica Moldova și implementate la nivel central și local. „Citisem recent în niște rapoarte despre două campanii realizate în Norvegia. Una dintre ele a fost realizată în colaborare de Ombudsmanul pentru Egalitate din Norvegia cu organizațiile de femei, pentru a încuraja femeile să se implice în campanie electorală și campania se numește „Mai multe femei în politică”, mottoul „Dă-ți votul pentru o femeie, alege diversitatea”. Prima etapă a campaniei a implicat partidele politice care au fost încurajate să nominalizeze mai multe femei sau să includă mai multe femei în listele lor. Iar în a doua etapă a campaniei Ombudsmanul deja a lucrat direct cu cetățenii cu drept de vot, ca să își dea votul pentru femei, ca să schimbe cumva componența consiliilor la nivel local, în favoarea femeii”, a spus ea.
Cornelia Ursu menționează că asociația obștească, pe care o reprezintă a avut în ultimii ani, mai multe acțiuni, chiar un fel de „Academii pentru Liderismul Femeilor”, care s-au axat anume pe încurajarea femeilor să se implice în politică. „Prin aceste activități noi am instruit în jur de 200 de femei. Cursul a inclus subiecte legate de doctrinele politice, dezbateri publice, dezbateri televizate, formularea misiunii, declarații de misiune, anume prezentarea succintă a persoanei și a programului electoral. Noi am lansat apel de înscriere la aceste instruiri la nivel național, nu am prioritizat anumite regiuni. Din cele în jur de 200 de femei instruite, circa 50 și ceva s-au implicat în campania locală de acum, din 5 noiembrie”, spune Cornelia Ursu.
Reprezentanta Asociației Obșteaști „Institutum Virtutes Civilis” spune că sunt niște rezultate bune, dar observă că unele partide sau conducerea partidelor nu arată interes față de proiectele care vizează incluziunea și diversitatea în alegerile locale.
Dezbaterea publică cu genericul „Participarea femeilor, minorităților etnice și persoanelor cu nevoi speciale în alegerile locale” este organizată de către Agenția de presă IPN, în cadrul proiectului „Impulsionarea discuției în mass-media privind specificul tradițional al alegerilor locale și nevoia de europenizare”, susținut de către Fundația Soros Moldova.
