Rezoluția adoptată de Parlamentului European pe 14 noiembrie, anul curent, este o aprofundare a criticii făcute în rezoluția emisă de Parlamentul European în luna iulie 2018, atunci când s-a decis suspendarea acordării ajutorului macro-financiar, fiind menționată sarcina de monitorizare a procesului electoral viitor. În fond, documentul nu aduce nimic nou, decât consolidarea părții critice, care este însă mult mai dură și vizează, în special, aspectele politice din viața Republicii Moldova. Opinia a fost exprimată de analistul politic Cornel Ciurea la dezbaterile publice cu tema: „Impactul Rezoluției Parlamentului European din 14.11.2018 asupra clasei politice și societății moldovenești”, ediția a 96-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, organizate de Agenția de presă IPN și Radio Moldova.
„Sigur, eu personal, sunt tentat să cred că Parlamentul European și în general structurile europene dominate de Partidul Popular European, cade în păcatul politizării excesive a abordării față de Republica Moldova și nu doar. Vedem că alaltăieri în România s-a discutat foarte mult raportul Comisiei Europene în cadrul mecanismului de cooperare și verificare și aceeași reacție oarecum neclară, în societate românească și o anumită supărare din partea clasei politice care se află la guvernare. Atestăm același lucru și la noi”, a spus analistul.
Cornel Ciurea susține că atunci când vine vorba despre aspectele politizate, cu siguranță sar în ochi anumite aprecieri care trezesc o anumită confuzie pentru că nu sunt critice foarte clar țintite. Potrivit lui, un exemplu este că Parlamentul European sugerează realocarea fondurilor în direcția societății civile, presei independente și nu doar, ceea ce în opinia sa, reprezintă o realocare destul de ciudată, care trădează anumite înclinații de politizare. De asemenea, spune analistul, Parlamentul European solicită publicarea celui de-al doilea raport Kroll și în acest caz este discutabil în ce măsură această sugestie este binevenită.
„Critica față de evoluțiile politice este totuși unilaterală și, din punctul meu de vedere, trădează viziunea partidelor de dreapta. Pentru mine este clar că există o influență puternică ce vine din partea partidelor noastre de dreapta în direcția PPE. Același lucru îl declară și partidele care se află la guvernare în România. Aceeași situație se observă cumva și în Polonia, și în alte state din Uniunea Europeană, doar că față de Republica Moldova, repet, tratamentul este și mai dur”, a declarat Cornel Ciurea, menționând că nu crede că aceste critici care se conțin în Rezoluție se vor converti în acțiuni concrete de penalizare a Republicii Moldova, ci mai degrabă este o intenție de creare a unui culoar favorabil pentru partidele de dreapta în viitoarele alegeri.
Referindu-se la textul Rezoluției, analistul consideră că, atât această evaluare, cât și altele, au fost făcute, după senzația multora, nu în baza unor evaluări serioase pe teren. De altfel, potrivit lui Cornel Ciurea, Uniunea Europeană a demonstrat de multe ori o ineficiență în evaluarea corectă și obiectivă a situației din țările pe care le monitorizează. „Chiar și furtul miliardului a avut loc sub supravegherea foarte severă a instituțiilor europene care au spus că urmăresc foarte atent. Senzația este că aceste aprecieri care se fac despre furtul miliardului, despre procesele în desfășurare și neîncheiate din Republica Moldova, sunt influențate politic de discursurile persoanelor care au o viziune subiectivă și nu se bazează pe o evaluare corectă”, a declarat analistul.
Analistul politic susține că UE a avut și o poziție foarte ciudată legată de invalidarea alegerilor, atunci când au spus ca puterea politică să intervină pentru a repara eroarea judecătorească. Potrivit lui, aceasta este o apreciere absolut inadmisibilă într-un stat de drept care a fost făcută cu lejeritate de către instituțiile europene. „Există o problemă de evaluare și Uniunea Europeană trebuie să-și asume lucrul de analiză a situațiilor care există în Moldova, Ucraina, Polonia etc. Și statele pe care le-am enumerat apără valorile europene pe care UE uită uneori să le susțină”, a conchis analistul.
Cornel Ciurea mai spune că textul Rezoluției nu este deloc tranșant, nu e clar care sunt sancțiunile de țară la care se va recurge în cazul nerespectării recomandărilor și nu e clar dacă la acele sancțiuni se va recurge mai ales în contextul în care nu există o experiență a UE la acest capitol. Cert este că nu se va recurge la sancțiunea privind suspendarea regimului liberalizat de vize.
Vorbind despre impactul Rezoluției asupra ideii europene în Republica Moldova, analistul politic crede că acest impact va fi unul electoral. Partidele de opoziție, în special cele de dreapta, dar și socialiștii, vor face trimitere la acest document. Analistul susține că, din păcate, ideea europeană a slăbit foarte mult atât din cauza insuficienței guvernării din ultimii nouă ani, cât și a unei proaste înțelegeri a ceea ce înseamnă ideea europeană în Republica Moldova, la Bruxelles. Totodată, pentru Moldova astăzi mesajul „pro-Moldova” este unul decisiv, pentru că țara trebuie să se gândească la propriile interese naționale. „Faptul că acum se descoperă din ce în ce mai multe imixtiuni străine și finanțări oculte din partea oligarhilor străini, într-o conexiune inclusiv cu ONG-uri care aparent apără valorile, dar în realitate fac jocurile unor state cu valori deloc europene, ne obligă să ne gândim mai mult la securitatea vieții noastre și mai puțin la aceste valori care uneori nici de UE nu sunt apărate”, a conchis Cornel Ciurea.
Dezbaterea „Impactul Rezoluției Parlamentului European din 14.11.2018 asupra clasei politice și societății moldovenești”, face parte din ciclul de dezbateri publice desfășurate de către Agenția de presă IPN și Radio Moldova, în cadrul proiectului „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
