Ministerul Educației și Cercetării este deschis în a stabili parteneriate profesionale pe dimensiunea formării academice și profesionale. Or, aceasta determină de fapt calitatea procesului educațional, determină posibilitatea cadrelor didactice de a avea oportunitatea profesională de a vedea diferite medii de formare care pot fi adaptate în sistemul educațional național. În cazul parteneriatelor moldo-române, profesorii au posibilitatea de a discuta cu colegii din România cu referire la partea de provocări, la partea didactică, care este importantă a fi discutată, cunoscută, atunci când ești în proces de revizuire, de dezvoltare a documentelor de politici în învățământul general. Declarațiile aparțin Corinei Lungu, consultant principal la Direcția politici în domeniile învățământ general și învățare pe tot parcursul vieții a MEC și au fost făcute la dezbaterea publică „Parteneriatul moldo-român în formarea continuă a cadrelor didactice”, organizată de Agenția de presă IPN.
Corina Lungu a declarat că ediția curentă a programelor de formare este orientată spre profesorii de limba română din școlile cu predare în limba minorităților naționale. „Este un context de predare foarte delicat. Este partea de asigurare a calității predării și învățării limbii române în școlile cu predare în limba minorităților naționale. În acest context, Ministerul Educației și Cercetării a dezvoltat acest program care vine să fortifice partea de pregătire profesională a cadrelor didactice care, pe de o parte, sunt implicate în procesul de predare la ore în învățământul general. Pe de altă parte, aceste cadre didactice participă și în procesul de studiere a limbii române pentru adulți, care la fel are anumite aspecte didactice care pot fi discutate în cadrul acestor activități care sunt oferite de colegii din România”, a notat reprezentanta MEC.
Corina Lungu a precizat că măiestria unui cadru didactic este de a ține echilibru între partea academică și partea didactică a unei discipline. Or, profesorii de limba și literatura română în școlile alolingve au o dublă misiune – de a menține acest echilibru, dar totodată de a dezvolta interesul și de a deschide inima elevilor pentru limba română. „Și aceste programe, care de fapt vin să completeze experiența educațională a acestor profesori, sunt în așa fel structurate și includ atât activități, prelegeri ale diferitor persoane cu un nume și un statut în cunoașterea academică a limbii române. Pe de altă parte, includ activități de cunoaștere culturală a limbii române care vin să inspire profesional colegii noștri care beneficiază de aceste formări. Aceasta de fapt a fost intenția și ideea Ministerului Educației atunci când s-a discutat și s-a stabilit această colaborare”, a menționat consultanta de la Direcția politici în domeniile învățământ general și învățare pe tot parcursul vieții.
Potrivit ei, cultura și comunicarea interculturală reprezintă acel pilon și acea țintă care odată atinsă ar asigura o coeziune interculturală a tuturor cetățenilor care locuiesc în Republica Moldova, indiferent dacă fac parte din minoritățile etnice sau nu. „Acest lucru se educă prin lucruri concrete. Și aceasta este misiunea nu doar a unui cadru didactic într-o comunitate școlară, ci este misiunea întregii comunități. Iată de ce conceptul de educație multilingvă este important să fie discutat și să fie aplicat în instituțiile de învățământ respective”, a notat Corina Lungu.
Potrivit responsabilei, conceptul va fi pus în aplicare într-un mod eșalonat, pregătit, pentru că este important să avem partea de acceptare profesională a celorlalți colegi – „fie de geografie, fie de istorie, fie de educația civică, de matematică – de a avea această predare combinată, care ar asigura, pe de o parte, practică de vorbire a limbii române, de înțelegere și de comunicare în afara orei de limba română. Aceasta ne-ar asigura ulterior și extinderea vorbirii limbii române în localitățile care sunt preponderent locuite de alte minorități naționale. Experiența internațională și experiența europeană arată că acest concept are rezultate și impact doar prin acceptare și implicare. Acest concept a fost în câteva rânduri pus pe ordinea de zi a Ministerului Educației ca un indicator care urma să se întâmple, dar aceasta depinde și de efortul și interesul tuturor părților de a avea un rezultat”, spune Corina Lungu.
Dezbaterea publică „Parteneriatul moldo-român în formarea continuă a cadrelor didactice” este ediția a 13-a din cadrul proiectului „Dublă integrare prin cooperare și informare. Continuitate”, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestei dezbateri nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.