Etapa de preaderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană reprezintă etapa pentru care Moldova urmează să se pregătească, în vederea accesării de fonduri. Pregătirile vizează, deopotrivă, instituțiile de stat, dar și administrațiile publice locale și regionale. Exemplul României, țară membră a UE din 2007, pe domeniul atragerii de fonduri europene este unul relevant. Ce se întreprinde pentru a crea un cadru necesar de transmitere sau preluare a experiențelor înaintate, în materie de accesare a banilor europeni, dar și despre felul în care Republica Moldova și România își pot uni forțele ca să creeze un Grup European de Cooperare Teritorială, pentru a accesa proiecte importante, finanțate direct din fondurile UE, au discutat invitații dezbaterii publice „Cooperarea moldo-română pe domeniul accesării fondurilor europene”, organizată de Agenția de presă IPN.
Tana Alexandra Foarfă, director al Centrului de Expertiză Europeană „Europuls” de la Bruxelles, consilier pe politici economice în Parlamentul European, a declarat că, pragmatic vorbind, e nevoie de un anumit simbolism și de o începere oficială a aderării, dar totuși, crede că drumul european al Republicii Moldova a început deja. „Drumul spre aderare nu e ceva care vine la o anumită dată. Este important să intrăm în mentalitatea că suntem pe acest drum înspre Uniunea Europeană și că toate pregătirile au început deja. Chiar înainte de deschiderea tuturor negocierilor și chiar în pregătirea acordării statutului de țară-candidată, la nivel european se discuta deja cum anume să se construiască un pachet de sprijin pentru Republica Moldova”, a spus ea.
„Ca cetățean, trebuie să conștientizăm că Uniunea Europeană nu este ceva departe la care noi doar aspirăm și cu care poate vom face o punte de legătură la un moment dat, peste ani. De fapt, este o structură care ajută și sprijină pas cu pas în tot acest proces. Și există cam cinci priorități cheie prin care Uniunea Europeană invită să accesăm oportunități de finanțare și nu doar de finanțare, ci și oportunități de sprijin tehnic. Adică de toată această asistență și de acest sprijin au nevoie toate țările care se află în acest proces inițial. Uniunea Europeană vine și în sprijinul Republicii Moldova cu finanțări și cu idei de proiecte” a precizat Tana Alexandra Foarfă.
Iurie Calestru, director programe, Institutul de Dezvoltare și Expertiză a Proiectelor, consideră că Moldova beneficiază de oportunitatea preluării bunelor practici din România și de a omite acele sincope în procesul de integrare în Uniunea Europeană, ca acesta să fie rapid și resimțit la nivel de cetățean, având în vedere că România deja e stat membru al UE. Potrivit lui, la IDEP se analizează cele mai potrivite căi de susținere a autorităților din Moldova în demersul de integrare în UE prin stabilirea parteneriatelor inter-instituționale care vor impulsiona rata de absorbție a fondurilor europene, preluând bunele practici din România.
Iurie Calestru susține că România are un grad de absorbție a fundurilor europene impresionant în exercițiul financiar, peste 90%. „În acest sens, specialiști din cadrul instituțiilor din România și UE ar putea transmite din experiența lor omologilor din Republica Moldova, iar împreună ar putea face demersurile necesare pentru a aduce standardele europene mai aproape de cetățenii din localități, raioane, municipii. Așa ca toți cetățenii să simtă creșterea standardelor de viață și asigurarea unui sinergii de infrastructură, servicii similare UE, la nivelul Republicii Moldova”, a spus el.
Dionisie Ternovschi, președintele Consiliul Raional Ungheni, a relatat că municipiul Ungheni pe parcursul a aproape 5 ani a avut un program ambițios european. „S-a muncit mult la el, dar s-au văzut și beneficiile simțite de locuitorii din raion. A fost un program care își dorește să fie replicat într-o măsură mai largă, pe toată țară. Programul a acționat mult atât pe infrastructură, cât și pe elementele soft, pe servicii. La modul practic, Uniunea Europeană a venit cu anumite soluții pentru Moldova, în special în ceea ce ține de regionalizare. Trebuie de ieșit din zona de confort și de discutat mai mult despre amalgamarea voluntară și eficientizare, deoarece e bine să fie preluat cele mai bune practici din Europa și să se înțeleagă că aceste acțiuni aduc doar beneficii”, a afirmat Dionisie Ternovschi.
Președintele Consiliul Raional Ungheni mai spune că s-a reușit implementarea multor programe și proiecte transfrontaliere, atât în municipiu, cât și în raion. Pe parcursul ultimilor ani s-au realizat multe lucruri pe care ar putea fi demonstrate ca modele de beneficii generate de fondurile europene. „Aceste fonduri au venit sub formă de grant. Atunci când oamenii se întreabă „cum, UE dă atâția bani degeaba?”, eu le răspund că nu sunt degeaba, dar trebuie întorși prin atitudine, democrație, libertate în gândire și schimb de mentalitate. Și autoritățile publice, și ONG-urile trebuie să se implice pentru a promova ideea unei lumi libere în care persistă pacea”. precizează Dionisie Ternovschi.
Dezbaterea publică este a doua ediție din cadrul proiectului „Dublă integrare prin cooperare și informare . Continuitate”, finanțat de Departamentul pentru Relația cu Republica Moldova. Conținutul acestei dezbateri nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.