Curtea Constituţională nu va avea o sarcină prea grea atunci când va trebui să se pronunţe asupra rezultatelor alegerilor prezidenţiale, afirmă un fost magistrat şi preşedinte al Curţii Constituţionale de la Chişinău, Victor Puşcaş.
Comentând în cadrul emisiunii „Moldova în direct” de la postul public de televiziune plângerile depuse în instanţele judiciare în care se contestă legalitatea scrutinului, Puşcaş a afirmat că toate ar fi ajuns prea târziu în justiţie, contrar Codului Electoral, ceea ce ar putea să constituie un motiv din care justiţia să nu dea satisfacţie depunătorilor.
Potrivit lui Puşcaş, Codul electoral obligă concurenţii electorali să conteste în justiţie încălcările în momentul observării: cele din ajunul scrutinului până în ziua alegerilor, cele din timpul scrutinului – în ziua votării şi doar actele finale emise de CEC pot fi contestate după scrutin, doar dacă se atestă un anumit tip de încălcări, cum ar fi erori de numărare etc.
„Pentru a declara nulitatea alegerilor, Curtea ar trebui să stabilească că în procesul de votare sau numărare ar fi fost comise încălcări care ar fi influenţat rezultatul voturilor. Deocamdată, nu există confirmări în justiţie a niciuneia din încălcările semnalate”, a mai declarat Victor Puşcaş.
Unul din participanţii turului doi de scrutin, Maia Sandu, devansată conform scorurilor confirmate de CEC de Igor Dodon, a depus după alegeri la Curtea de Apel o plângere în care enumeră nouă tipuri de încălcări care i-ar fi prejudiciat rezultatul: suprimarea dreptului la vot al cetăţenilor din diaspora, încălcarea principiului votului liber exprimat prin organizarea transportării ilegale a cetăţenilor din stânga Nistrului, implicarea bisericii în campanie, tipărirea şi răspândirea pliantelor denigratoare etc.
În paralel, mai mulţi cetăţeni moldoveni din diaspora cărora nu le-au ajuns buletine de vot în secţiile de votare din ţările în care se află au depus şi ei plângeri în justiţie, în care acuză instituţiile statului de îngrădirea dreptului constituţional la vot.