Înfrățirile localităților din Moldova și România au pornit, în primul rând, de la aspectul simbolic. Înfrățind frații între ei, creezi o mare familie, ulterior te gândești la colaborări în cadrul unor proiecte de infrastructură, sociale sau culturale. O declarație în acest sens a fost făcută de primarul municipiului Edineț, Constantin Cojocaru vicepreședintele Congresului Autorităților Locale din Moldova - CALM, în cadrul dezbaterii publice cu genericul „Înfrățirea localităților din Moldova și România, un pas spre integrarea europeană”, organizată de Agenția de presă IPN.
Constantin Cojocaru spune că înfrățirile localităților au avut și scopul de „a-i face pe oamenii noștri, pe copiii noștri, mai mult cunoscuți cu spațiul românesc de care au fost văduviți”. El continuă prin a spune că, prin aceste relații mai strânse cu localitățile și comunitățile din România, oamenii din Republica Moldova au putut avea acces la românismul din afara spațiului basarabean, unde a fost conservat un „românism rudimentar”.
Constantin Cojocaru declară că un alt aspect care a stat la baza ideii de înfrățire ține și de faptul că există foarte multe etnii conlocuitoare, care nu au o percepție tocmai pozitivă despre România și trebuia să se facă un pas pentru a schimba această percepție. „Edineț are cinci etnii conlocuitoare. Am vrut să încercăm ca aceste etnii să se uite altfel la România pentru că, hai s-o recunoaștem, așa a fost la școală. Scria Gricore Vieru „Pe mine, frate, cum să-ți spun/ Pe mine m-au mințit la școală/ Că-mi ești dușman, nu frate bun”. A trebuit să scoatem acest dușmănism din oameni. În primul rând, chiar din românii basarabeni, din etniile conlocuitoare, care și până în ziua de astăzi, s-o recunoaștem, se uită cu alți ochi la România. Nu știu dacă ne-a reușit cu desăvârșire pentru că răutatea aceasta antiromânească inhibată de ideologie a rămas să fie”, a declarat Constantin Cojocaru.
Vicepreședintele CALM a declarat că treptat, odată cu înfrățirile localităților au început a se apropia diverse instituții. Pentru că scopul semnării unui acord, spune el, este de a apropia comunitatea. Primarii sunt cei care merg primii și semnează acordurile, dar ulterior trebuie să se creeze conexiuni la nivelul școlilor, instituțiilor medicale și chiar a bisericilor. „Noi și astăzi avem două mitropolii diferite, ambele gândind românește. Am încercat să apropiem și pe această linie, am încercat să facem poduri de cuvinte, poduri de cărți, nu numai de flori. Nu am pus accentul de fiecare dată pe elementul material și nu-l pun nici până în ziua de astăzi. Recunosc că și spațiul românesc de dincolo nu este infrastructural atât de dezvoltat ca să vină cu investiții majore în Republica Moldova, chiar dacă o fac”, a declarat Constantin Cojocaru.
El spune că pe parcursul timpului au organizat în comun cu localitățile din România, festivaluri de poezie, reviste de cultură și civilizație, festival de pictură, festival de sculptură. Și toate acestea au apropiat oamenii spiritual, sufletește, ca ulterior să vină și alte intenții la nivel de alte proiecte, administrative, schimb de bune practici.
Potrivit lui Constantin Cojocaru, este necesar ca la nivel de legislație România- Republica Moldova să lucreze în comun și să vadă ce se poate de făcut în domeniile ce țin de românitate, de înfrățire. „La nivel de aspecte ministeriale, ar fi oportun astăzi ca să înfrățim cel puțin raioanele cu județele de dincolo”. Constantin Cojocaru susține că ar fi oportun ca în Republica Moldova să existe un centru de cultură și civilizație la centru, unul la nord, altul la sud. Lucruri pe care și le-ar permite să le facă astăzi statul român. De asemenea, potrivit lui, ar fi necesar un program interstatal România-Republica Moldova de susținere a comunităților care încearcă să se înfrățească.
Dezbaterea se desfășoară în cadrul proiectului „Dublă integrare prin cooperare și informare”, realizat de Agenția de presă IPN cu finanțarea Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova din cadrul Guvernului României. Conținutul acestui material nu reprezintă poziția oficială a Departamentului pentru Relația cu Republica Moldova.
