În contextul intensificării dezbaterilor politice privind procesul de integrare europeană a Republicii Moldova, Agenţia de presă IPN a apelat la mai mulţi ambasadori ai statelor membre ale UE, acreditaţi la Chişinău, pentru a afla viziunile şi recomandările legate de această stare de lucruri, pornind de la experienţa propriilor ţări în drumul spre UE. Astăzi îl avem ca oaspete pe E.S. Ambasadorul Poloniei în Republica Moldova Artur Michalski.
---
Ambasadorul Poloniei la Chişinău, Artur Michalski, urmăreşte procesul de apropiere a Republicii Moldova de Uniunea Europeană şi crede că nu trebuie să se treacă cu vederea faptul că Republica Moldova a obţinut două realizări majore în acest parcurs și anume: s-a asociat cu UE, ceea ce înseamnă un contact şi o comunicare regulată, totodată este deocamdată unicul stat din Parteneriatul Estic cetăţeni căruia pot să se deplaseze fără vize în Uniunea Europeană. Pe de altă parte, categoric nu trebuie omis faptul că o parte a societăţii nu sesizează rezultatele acestui proces.
Artur Michalski a subliniat că procesul de integrare europeană este de lungă durată şi necesită voinţă politică şi consecvenţă în implementarea reformelor. „Nu este o taină, şi despre aceasta vorbesc toţi ambasadorii europeni de aici, că nu există această consecvenţă, deoarece unii politicieni moldoveni au făcut abuz de încrederea acordată de Uniunea Europeană şi nu au implementat reformele în beneficiul societăţii, dar au avut grijă de interesele proprii. Acest lucru a influenţat percepţia societăţii asupra acestui proces. Medicul nu trebuie să fie sancţionat pentru prescrierea tratamentului incorect, în cazul când pacientul nu urmează tratamentul. Consider că în rândul conducerii Republicii Moldova există această percepţie că acum este nevoie de a depune efort pentru a redobândi încrederea din partea societăţii. Să implementeze reformele. Cursul a fost stabilit, Acordul de Asociere a fost semnat şi cred că vom înainta şi mai departe în această direcţie”, a spus ambasadorul Poloniei.
Polonia a fost unul din statele care a optat pentru formarea Parteneriatului Estic şi diplomatul îşi doreşte ca acest parteneriat să aducă rezultate mai bune, fiind un mecanism care a direcționat atenţia întregii comunităţi europene spre vecinătatea estică. Este în interesul Uniunii Europene şi al comunităţii europene per total, dar mai ales în interesul Poloniei şi al statelor din partea de est a Europei, ca statele membre ale Parteneriatului Estic să se modernizeze, să devină mai bogate, mai libere și mai democratice. Toate acestea duc la creşterea nivelului de securitate. Populaţia din aceste state devine mai sigură şi mai optimistă pentru că multe probleme apar din lipsa de încredere etc., care la fel influenţează securitatea statelor, susţine ambasadorul polonez.
Polonia este un avocat puternic al Moldovei în procesul de apropiere de UE
Artur Michalski a subliniat că, de la bun început şi până în prezent, Polonia este un avocat puternic al Republicii Moldova în procesul de apropiere de Uniunea Europeană, iar despre problemele mai noi din UE şi cele mai vechi din Republica Moldova diplomatul a subliniat că greutăți există în toate statele, dar fiecare este în drept să-şi decidă soarta proprie, aşa cum au decis cetăţenii Marii Britanii, de exemplu, unde se observă o societate divizată, dar majoritatea a pledat pentru a ieşi din componenţa Uniunii Europene.
„Avem relaţii bune cu Marea Britanie, iar această decizie nu influențează relaţiile strânse pe care le are Polonia cu ea, în toate domeniile. Evident, suntem cointeresaţi ca situaţia să nu se înrăutăţească şi suntem pentru aceea ca Uniunea Europeană să-şi păstreze unitatea şi diversitatea. Având în vedere că fiecare ţară are o percepţie proprie asupra unor lucruri şi are un specific aparte, acest lucru nu înseamnă că nu putem fi uniţi şi cred că aşa va fi şi pe mai departe”, a subliniat Artur Michalski.
În legătură cu problema migranţilor, ambasadorul a spus că nu doar Polonia, dar şi statele membre din Grupul de la Vişegrad se axează pe siguranţa propriilor hotare, dar şi pe acordarea asistenţei necesare cetăţenilor în țările lor de proveniență, deoarece este imposibil ca toţi migranţii să vină în Europa.
Consecvenţa reformelor este foarte importantă în procesul de integrare în UE
Întrebat despre acţiunile care trebuie întreprinse în procesul de integrare europeană ca să menţină entuziasmul societăţii legat de acest proces de durată, Artur Michalski a spus că este nevoie de consecvenţă, dar şi de înţelegerea foarte exactă a scopului ce trebuie atins. Ceea ce, în opinia oficialului, este extrem de important. „Nouă ne-a mers, pentru că noi (Polonia, n.r.) la începutul anilor 90 şi apoi o lungă perioadă de timp am păstrat un consens în raport cu politica externă şi anume direcţia în care vrem să mergem. Acceptul societăţii pentru reforme este la fel de important, pentru că reformele sunt ca o intervenţie chirurgicală: nu este ceva care poate fi suportat cu uşurinţă. Însă atunci când se conştientizează că în urma acestei intervenţii există şanse de însănătoşire, iar în caz contrar va fi și mai rău, atunci aceste măsuri sunt necesare. Noi am întreprins astfel de măsuri şi am avut noroc. Desigur ca în orice societate democratică există păreri diferite asupra mai multor aspecte ce ţin de poziţia Poloniei în cadrul Uniunii Europene, însă societatea poloneză este una din cele mai optimiste, care îşi doreşte consolidarea UE”, a adăugat ambasadorul Poloniei la Chişinău.
În aceeaşi ordine de idei, Artur Michalski a menţionat că în procesul de integrare europeană este nevoie şi de răbdare, dar este uşor de spus şi greu de făcut, iar experienţa poporului polonez a demonstrat că fiecare societate poate să-şi soluţioneze problemele aşa cum crede de cuviinţă. Consecvenţa în domeniul implementării reformelor aduce rezultate pozitive. Totodată, Moldova are nevoie de acţiuni la capitolul identităţii, unde, în opinia diplomatului, există mai multe probleme. „În curând voi pleca din Moldova, iar în cei patru ani petrecuţi aici am constatat că una din problemele cele mai profunde este legată de comunicarea cu cei care au o altă percepţie a istoriei şi a trecutului decât restul societăţii, pentru că din percepţia trecutului rezultă percepţiile asupra viitorului. Este o problemă comună mai multor state, iar experienţa Poloniei este destul de interesantă în acest sens. Este foarte important ca societatea moldovenească să înţeleagă că nimeni nu-i va soluţiona problemele, iar partenerii pot doar ajuta. Trebuie să existe o percepţie proprie a lucrurilor din jur şi, dacă se merge pe calea reformelor, este nevoie de consecvenţă. Reformele nu trebuie făcute pentru că cineva ordonează, pentru că din cauza unei asemenea abordări nu se ajunge de obicei la rezultate pozitive”, a mai spus ambasadorul.
În acelaşi context, Artur Michalski a notat că reformele aduc rezultate doar atunci când cetăţenii înţeleg că acestea au sens şi, dacă în cazul altor popoare acestea au avut succes, cu siguranţă vor fi de succes şi pentru ei. Polonia a parcurs această cale şi experiența arată că rezultatele sunt diferite dacă, de exemplu, un student ştie că el învață pentru ca să-şi creeze un viitor sau doar pentru că aşa îi cer profesorii.
Există asemănări şi diferenţe între Moldova şi Polonia. Istoria unui sistem comunist le aseamănă, însă Polonia a fost în afara Uniunii Sovietice, pe când Moldova a fost în interiorul acesteia, iar acest lucru schimbă foarte mult optica. Despre Polonia se vorbea că este cea mai independentă din acel spaţiu şi există trei diferenţe esenţiale. Unu: Polonia a avut mereu proprietate privată, iar companiile private au putut să funcţioneze individual. Doi: noţiunea de ţărănime nu s-a pierdut niciodată, chiar dacă a avut loc o colectivizare. Rezistenţa din partea populaţiei nu a permis ca aceasta să se extindă foarte mult, iar datorită acestui fapt oamenii au știut cum să planteze şi să crească roadă proprie. Astfel, când s-a ajuns la etapa de libertate politică şi economică, acestor persoane le-a fost cu mult mai uşor să se adapteze la procesul de integrare europeană şi să acceadă pe piaţa europeană. Un alt factor distinctiv, cel de-al treilea, este poziţia Bisericii. În Polonia Biserica Catolică a fost un refugiu pentru cei care erau împotriva politicii comuniste, era un mediu independent, un spaţiu al libertăţii.
Alina Marin, IPN
