Există în Moldova riscul să se repete scenariul din Ucraina – o intervenţie a unui alt stat cu pretextul să „protejeze” vorbitorii de rusă, română sau moldovenească, ucraineană, bulgară, găgăuză etc.? Ce trebuie să facem pentru ca toţi cetăţenii ţării să se simtă acasă în Moldova? Agenţia IPN propune un ciclu de materiale în care politicieni, experţi şi reprezentanţi ai minorităţilor naţionale oferă variante de răspunsuri la aceste şi alte întrebări.
---
Conflictul dintre Ucraina şi Federaţia Rusă, precum şi orientarea pro-europeană a guvernării de la Chişinău apasă pe minorităţile naţionale din Moldova, care de ani de zile au fost pro-ruse, spune preşedintele Centrului Naţional al Romilor din Moldova (CNR), Nicolae Radiţa.
„Avem romi care au cetăţenia Ucrainei şi Rusiei. Conflictul creat îi pune în faţa unei alegeri, să decidă cu care stat să se solidarizeze. Politica pro-europeană a Republicii Moldova accentuează şi mai mult situaţia de incertitudine în rândul minorităţilor naţionale. Acestea nu sunt informate despre beneficiile parcursului pro-european şi astfel nu cunosc de ce ar trebui, de exemplu, să nu migreze în Ucraina şi Rusia”, a subliniat Nicolae Radiţa.
Preşedintele Centrului Naţional al Romilor spune că nimeni dintre guvernanţi nu a încercat să adune minorităţile naţionale şi să poarte o discuţie despre parcursul ţării şi beneficiile pe care le-ar putea obţine fiecare. Acest fapt accentuează şi mai mult perceperea indiferenţei politicienilor faţă de problemele minorităţilor.
Întrebat despre riscul promovării separatismului în ţară sau în unele regiuni ale ei, Nicolae Radiţa a spus că un astfel de pericol există, dar a adăugat că romii nu au în conştiinţă ideea separatismului. „Minorităţile au aşteptări mari din partea statului. Cu cât nemulţumirea cetăţenilor este mai mare, cu atât şi riscurile pornirilor separatiste sunt mai mari. În contextul în care în Republica Moldova este acceptată dubla cetăţenie, şi mulţi cetăţeni au beneficiat de dreptul de a obţine cetăţenia altui stat, nu putem exclude că un alt stat îi poate reprezenta şi poate interveni pe teritoriul Moldovei pentru a-i apăra”, a spus preşedintele CNR. Referindu-se la situaţia găgăuzilor, care locuiesc compact, Nicolae Radiţa spune că în cazul unui conflict aceştia pot fi apăraţi de Turcia.
Preşedintele CNR consideră că pornirile separatiste pot fi soluţionate prin dialog. „Noi, romii, vrem să ni se recunoască drepturile. Nu pretindem la protecţie din partea altui stat. Pretindem la recunoaşterea existenţei grupului minoritar, a tradiţiilor”, a menţionat Nicolae Radiţa. Acesta a mai spus că obligaţia statului este să-şi apere cetăţenii. Guvernanţii trebuie să folosească metode diplomatice de soluţionare a conflictelor. „Este bine cunoscut că majoritatea războaielor au avut loc din cauza conflictelor interetnice. De aceea, statul trebuie să acorde o atenţie sporită minorităţilor naţionale şi să le respecte drepturile”.
La întrebarea cine şi ce trebuie să facă pentru ca toţi cetăţenii ţării, indiferent de etnie, să se simtă acasă, Nicolae Radiţa, a spus că statul trebuie să adopte un cadru legislativ adecvat necesităţilor minorităţilor, care să menţină balanţa intereselor economice, sociale şi politice. Preşedintele CNR susţine şi ideea de a declara limba rusă a doua limbă oficială a Republicii Moldova. Încă o sugestie ţine de asigurarea reprezentativităţii minorităţilor naţionale în procesul decizional şi executiv (5-10 reprezentanţi ai minorităţilor în Parlament), crearea unor consilii consultative la nivel central şi local, ratificarea Cartei limbilor regionale şi minoritare şi crearea unui fond cu resurse financiare destinate susţinerii minorităţilor naţionale etc.
Alina Marin, IPN
---
Notă IPN: În cadrul prezentului ciclu de materiale IPN a prezentat opiniile premierului Iurie Leancă; vicepreşedintelui Parlamentului, Andrian Candu; şefului Catedrei Relaţii Internaţionale şi Politologie la ULIM, Mihai Cernencu; politologului Vitalie Andrievschi, şef al reţelei de portaluri informaţional-analitice din Moldova şi Ucraina (ava.md, apn.md, avaukr.com ); preşedintelui Uniunii Ucrainenilor din Moldova, Svetlana Mîsliţchi; Victoriei Bucătaru, director de programe la Asociaţia pentru Politică Externă; specialistului în economia educaţiei Andrei Munteanu, consilier în Consiliul de Mediere al Republicii Moldova, preşedintelui comunităţii bulgare din Republica Moldova, Fiodor Sabii şi deputatul PCRM, Alla Mironic.
