Conflictele înghețate pot avea aspecte comune, dar și multe diferențe. Este important să se facă o claritate asupra situațiilor și contextelor istorice care au dus la înghețarea unui conflict. Opinii în aceste sens au fost exprimate de participanții la dezbaterea publică cu genericul „Conflictele înghețate: geneză, pericole, soluționare”, organizată de Agenția de presă IPN.
Expertul permanent al proiectului, Igor Boțan spune că acele conflicte politice care au trecut prin faza fierbinte militară și care nu au primit o soluționare politică, dar au ieșit din stadiul confruntării armate directe sunt numite conflicte înghețate. „Unele conflicte înghețate încep să mocnească, după care sunt soluționate. Cum a fost în cazul Karabahului de Munte, prin metode militare. Dacă ne referim la conflictul transnistrean, acesta este un conflict social și politic care a început încă în perioada sovietică, inspirat de elitele sovietice pentru a zădărnici Mișcarea de Renaștere Națională a populației băștinașe din fosta Republică Sovietică Socialistă Moldovenească”, a declarat Igor Boțan.
Natalia Albu, fondatoare a Platformei pentru Inițiative de Securitate și Apărare, conferențiară universitară, Academia Militară spune că în domeniul studierii conflictelor nu există o claritate ce înseamnă conflict înghețat. Cu toate acestea, atunci când se vorbește despre Republica Moldova, despre situația conflictului nesoluționat existent, deseori este folosit acest termen „conflict înghețat”.
„Este vorba de o situație creată după o dispută militară, acțiuni militare violente care s-au stopat din diferite motive, însă nu s-a găsit o soluție de reglementare acesteia. Conflictele mai des sunt divizate și analizate după cauzele acestora. Pot fi conflicte etnice sau conflicte cu caracter internațional, după câte părți sunt implicate în conflict. De exemplu, conflictul transnistrean este considerat conflict internațional, deoarece este implicată a treia parte, cum este Federația Rusă. Este diferență dintre conflictele din spațiul post-sovietic sau conflictul, de exemplu, în Kosovo, dintre albanezi și sârbi, care tot este considerat conflict înghețat. Cazul Cipriot deseori apare ca un exemplu”, a declarat ea, menționând că aceste „conflicte înghețate” pot să aibă aspecte comune și aspecte care le deosebește.
Octavian Țîcu, doctor în istorie, profesor universitar la Universitatea de Stat din Moldova, spune că separatismul transnistrean este o proiecție a Imperiului Sovietic în disoluție atunci când s-au creat două separatisme pe teritoriul RSS: este vorba de autonomia găgăuză și autonomia transnistreană. „Că anumite elite au jucat rolul pe care centrul imperial și-l dorea este o altă chestiune. Că s-au acoperit de ideea luptei pentru limbă și s-au speriat de așa-numită unire cu România este, iarăși, un decor propagandistic. Deci, de aceea, nu trebuie să ne pierdem în noțiuni”, a spus el.
Dezbaterea publică cu genericul „Conflictele înghețate: geneză, pericole, soluționare” este ediția a 26-a din ciclul „Impactul trecutului asupra proceselor de consolidare a încrederii și păcii”, realizat de către Agenția de presă IPN cu sprijinul Fundației germană „Hanns Seidel”