Condiţiile de declarare a veniturilor de către viitorii preşedinţi trebuie înăsprite, păreri

Condiţiile de declarare a veniturilor de către candidaţii la funcţia de preşedinte al ţării ar trebui înăsprite, pentru a fi evitate şmecheriile economice, corupţia − a declarat analistul politic Anatol Ţăranu, solicitat de către Info-Prim Neo. „Comisia specială pentru supravegherea alegerii preşedintelui este în drept să formuleze anumite condiţii. Noi ne putem da cu părerea, însă doar comisia decide”, a declarat Anatol Ţăranu. Solicitat să se expună asupra procedurii, preşedintele comisiei, deputatul Tudor Deliu, a menţionat că toţi candidaţii vor trebui să completeze o declaraţie tipică, ca şi în cazul funcţionarilor publici, unde vor indica atât veniturile obţinute la locul de muncă, cât şi din alte activităţi. Declaraţia nu se referă numai la bani, ci şi la bunuri. „Noi nu putem inventa mai mult sau să facem trimitere la alte legi privind verificarea candidaţilor pentru că vom duce cu totul în altă parte procedura de alegere a şefului statului”, a declarat Tudor Deliu. Expertul în drept constituţional Corneliu Gurin a menţionat că nu este normal ca un preşedinte al Curţii Supreme de Justiţie, de exemplu, să fie verificat de către SIS în baza Legii privind verificarea titularilor şi a funcţionarilor publici, iar cei care candidează la funcţia supremă în stat − nu. Aceasta ar însemna foarte puţină transparenţă, în special în ceea ce priveşte informaţiile despre gradele de rudenie, afilieri politice anterioare sau antecedente penale. „Candidatul la preşedinţie trebuie să fie curat ca lacrima, pentru că mai târziu să nu ne trezim cu surprize”, a menţionat Corneliu Gurin. Potrivit expertului, cele trei legi care fac trimitere la modalităţile de declarare a veniturilor − Legea privind verificarea titularilor şi a funcţionarilor publici, Legea privind statutul persoanelor cu funcţie de demnitate publică şi Legea privind funcţia publică − nu sunt corelate între ele şi se aplică selectiv. „Legea privind verificarea titularilor şi a funcţionarilor publici face trimitere la o anexă a Legii privind funcţia publică, anexă care a fost abrogată când a fost adoptată Legea privind statul persoanelor cu funcţie de demnitate publică. Indirect, Legea privind verificarea titularilor şi a funcţionarilor publici face acum trimitere la Legea privind statutul persoanelor cu funcţie de demnitate publică şi acolo sunt toţi, începând cu preşedintele şi terminând cu aleşii locali”, a mai spus Corneliu Gurin. Expertul a mai menţionat că, deşi aceste legi există, ele se aplică selectiv şi a dat exemplul preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie, în cazul căruia Legea privind verificarea titularilor şi a funcţionarilor publici s-a aplicat, iar în cazul procurorului general − nu. Dacă se aplica în 2009, când a fost ales, în prezent nu apăreau probleme, a remarcat Corneliu Gurin.