logo

Concursul „Reflectarea fenomenului corupției în mass-media” și-a desemnat câștigători


https://www.ipn.md/index.php/ro/concursul-reflectarea-fenomenului-coruptiei-in-mass-media-si-a-7967_1093952.html

Concursul „Reflectarea fenomenului corupției în mass-media”, organizat de Transparency International Moldova (TI-Moldova), a desemnat reprezentanții instituțiilor de presă care au publicat cele mai bune investigații pe această temă. Finanțarea ilegală a partidelor politice, afacerile ascunse ale unor procurori, schemele de fraudare a banilor publici sunt doar unele dintre subiecte care se regăsesc în circa 60 de articole prezentate la concurs, transmite IPN.

Din peste 20 de jurnaliști lucrările cărora au fost evaluate, juriul a decis decernarea premiului mare lui Pavel Păduraru, Jurnal.md; locul II l-au obținut Iurie Sanduța, RISE Moldova, și Julieta Savițchi, Centrul de Investigații Jurnalistice din Moldova; iar locul III i-a revenit lui Victor Moșneag de la publicația „Ziarul de Gardă”. Diploma de mențiune a fost decernată echipei „Cu Sens” pentru articolul „Ilan Șor: Răsfăț în ascunziș”.

Reprezentantul juriului Ianina Spinei, membra Transparency International-Moldova, a spus că principalul criteriu de jurizare a fost evitarea conflictului de interese și părtinirii. De asemenea, juriul a evaluat profunzimea documentării, calitatea argumentării, abordarea etică și dezvoltarea atitudinii intolerante față de corupție. A mai prevalat un criteriu care a depins de discreția fiecărui membru al juriului. Unii s-au orientat pe risc, alții pe originalitatea investigației. Ianina Spinei a menționat importanța subiectelor abordate și o diversitate mare în modalitățile de abordare a acestor teme. „Toți jurnaliștii au lucrat foarte bine cu sursele, au acumulat material factologic care cu siguranță trebuie să fie în vizorul organelor de drept”, a subliniat ea.

Alt membru al comisiei de evaluare Efim Obreja, reprezentantul Transparency International-Moldova, a spus că al cincilea criteriu după care el s-a orientat în procesul de examinare a fost riscul. „Fiecare jurnalist când scrie articolul respectiv întotdeauna simte frica ca nu cumva el va fi afectat, dar riscul acesta există la mai multe persoane, inclusiv la ofițeri de urmărire penală, procurori. Toți împreună trebuie să luptăm cu acest fenomen. Dacă nu ne luptăm, înseamnă că noi pierdem războiul, respectiv, nu avem posibilitate să ne dezvoltăm mai departe.”

Viorica Țîcu, decanul Facultății Relații Internaționale, Științe publice și Jurnalism, ULIM, care la fel a participat la examinarea materialelor, a precizat că mai mult de jumătate din articolele de investigație aparțin tinerilor jurnaliști. Potrivit ei, luarea deciziei finale a fost influențată de practica și experiența jurnaliștilor de a investiga subiectul ales. „Aș fi vrut mult ca autoritățile publice, instituțiile, organele de drept să atragă atenția la aceste materiale de investigație. Unele chiar conțin momente foarte bune care pot servi drept motiv pentru a demara o anchetă în evaluare”, a spus decanul.

Ecaterina Vâlcu, specialist pe probleme politice în cadrul Oficiului Ambasadei Regatului de Jos în Republica Moldova, a subliniat că jurnalismul de investigație este un element cheie al unei societăți democratice și în special al unei societăți care tinde spre democrație. „Eu sper foarte mult că investigațiile pe care le-ați scris pentru acest concurs vor fi folosite de autorități pentru pornirea unei investigări sau a unei anchetări. Efortul vostru este de asemenea important pentru cititor, deoarece contribuie la dezvoltarea gândirii critice și la transparentizarea anumitor procese”, a spus Ecaterina Vâlcu.

Lilian Chișca, vicepreședinte al Autorității Naționale de Integritate, a afirmat că ANI conlucrează cu jurnaliștii de investigație, iar inspectorii instituției se autosesizează în asemenea cazuri. „Uneori, jurnaliștii de investigație au posibilități mult mai mari decât noi și obțin informații mult mai valoroase în anumite cazuri”.

Olga Rabei, specialist în programe juridice în cadrul Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Chișinău, a spus că Ambasada a susținut în mod constant inițiativele guvernării în ceea ce ține de reformarea sectorului justiției, precum și eforturile în combaterea corupției. Ea a precizat că, spre deosebire de anul 2020, în acest an s-au înscris mai mulți jurnaliști și, îndeosebi, jurnaliști tineri. „Văd proactivitate din partea jurnaliștilor, dar ne și întristează, pentru că totuși ne dăm seama că fenomenul corupției este prezent la noi în societate”, a spus ea.

Lilia Zaharia, jurnalist și director executiv la Transparency International-Moldova, a menționat că jurnalistul lucrează în interesul public și ținta este autoritatea publică. În procesul de elaborare a materialului jurnaliștii întâlnesc impedimente, mai ales jurnaliștii de investigație. Este vorba de cadrul legislativ care nu este întotdeauna prietenos. Alte provocări sunt de ordin tehnic, atunci când jurnalistul nu găsește informația de interes public, deși ea trebuia să fie publicată pe platformele publice. „Ne bucură faptul că în acest an au participat mai mulți jurnaliști și o mare parte din ei sunt începători, ceea ce înseamnă că avem viitor. Multe redacții de la noi se confruntă cu problema lipsei cadrelor, de aceea ne bucură că în acest domeniu al jurnalismului de investigație vin studenți și absolvenți buni”, a conchis jurnalistul.

Agenda evenimentului de premiere a inclus și lansarea culegerii tradiționale a TI-Moldova – „Jurnaliștii contra corupției - XII” care cuprinde investigațiile prezentate la concurs.

Evenimentul a fost realizat în cadrul proiectului „Mobilizarea societății civile pentru monitorizarea și sesizarea asupra integrității instituțiilor statului și activităților anticorupție în Moldova", implementat de Transparency International – Moldova cu suportul Secției Justiție Penală și Aplicare a Legii a Ambasadei Statelor Unite ale Americii la Chișinău.