Comunicat de presă
la proiectul Legii privind răspunderea ministerială
Centrul de Analiză şi Prevenire a Corupţiei (CAPC) a efectuat expertiza coruptibilităţii proiectului de Lege privind răspunderea ministerială.
Autor nemijlocit al proiectului Legii este un este un grup de deputaţi în Parlament.
Potrivit autorilor proiectul de lege cu privire la răspunderea ministerială are drept scop principal întărirea responsabilităţii personale a unor persoane ce exercită funcţii de demnitate publică, şi anume membrilor Guvernului. Proiectul reglementează două forme de răspundere ministerială – răspunderea politică şi răspunderea juridică. Răspunderea politică poate fi colectivă sau individuală şi poate fi cerută de către Parlament.
Răspunderea colectivă a Guvernului intervine în urma adoptării de către Parlament a unei moţiuni de cenzură, prin care se exprimă neîncrederea faţă de activitatea Guvernului şi constă în demiterea acestuia.
Răspunderea politică individuală a membrului Guvernului poate lua mai multe forme în funcţie de acţiunile lui şi de gravitatea acestora. Aceasta poate interveni pentru activitatea generală a instituţiei pe care o conduce sau drept rezultat al acţiunilor/inacţiunilor proprii, în calitate de membru al Guvernului, sau de conducător al unei autorităţi publice. Totodată, membrul Guvernului poate fi tras la răspundere pentru acţiunile sau inacţiunile funcţionarilor publici din cadrul autorităţii pe care o conduce şi pentru consecinţele cauzate de îndeplinirea de către aceştia a ordinului sau dispoziţiei ilegale a conducătorului autorităţii. Astfel, în afară de răspunderea pentru propriile fapte, responsabilitatea unui membru al Guvernului poate fi angajată datorită actelor funcţionarilor săi: fie aceştia au lucrat fără acordul ministrului, fie, având cunoştinţă de acţiunile ilegale ale subordonaţilor săi, ministrul nu a întreprins măsurile necesare.
Răspunderea politică individuală poate lua mai multe forme, cum ar fi prezentarea de informaţii, lămuriri sau declaraţii, prezentarea de scuze, întreprinderea anumitor acţiuni. Aceste forme de răspundere pot interveni şi pentru faptele săvârşite în calitate de persoană privată. Ca un ultim remediu, Parlamentul poate adopta o moţiune, prin care să ceară Prim-ministrului începerea procedurii de revocare din funcţie a unui membru al Guvernului. Iar în cazul în care Prim-ministru se solidarizează cu cel a cărui revocare se cere, Parlamentul poate iniţia procedura de exprimare a neîncrederii faţă de întreg Guvernul, intervenind în acest caz răspunderea solidară a tuturor membrilor Guvernului.
De asemenea, proiectul de lege reglementează răspunderea juridică a membrului Guvernului. Aceasta poate lua forma răspunderii civile, disciplinare, contravenţionale sau penale. Răspunderea juridică poate fi aplicată doar individual faţă de unul sau, dacă este cazul, mai mulţi membri ai Guvernului, fără a lua forma răspunderii colective.
În raportul de expertiză, CAPC a arătat, că nota informativă la proiect nu conţine:
· condiţiile ce au impus elaborarea proiectului, finalităţile urmărite prin implementarea noilor reglementări;
· principalele prevederi, locul actului în sistemul legislaţiei, evidenţierea elementelor noi, efectul social, economic şi de altă natură;
· referinţe la reglementările corespunzătoare ale legislaţiei comunitare şi nivelul compatibilităţii proiectului de act legislativ cu reglementările în cauză.
Totodată, în opinia CAPC, prevederile legale privind responsabilitatea ministerială sunt absolut necesare într-un stat care se declară orientat spre asigurarea integrităţii agenţilor publici şi care conştientizează că aceasta îi lipseşte.
Preocupările pentru proiectul de Lege privind răspunderea ministerială încep de mai bine de zece ani în urmă, un astfel de proiect intrînd în Parlament încă în anul 2000, proiect respins prin Hotărîrea Parlamentului nr. 1284 din 06.10.2000.
Ulterior, elaborarea proiectului de Lege privind răspunderea ministerială a continuat să rămînă în agenda guvernamentală (Planul de activitate a Guvernului pe trimestrul IV al anului 2006, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 1130 din 29.09.2006), fără a reuşi, însă, să fie promovat. Se pare, că elaborarea, promovarea şi adoptarea proiectului de Lege privind răspunderea ministerială, de rînd cu alte proiecte anticorupţie, devine un veritabil test de voinţă politică, care nu poate fi trecut.
Astfel, proiectul de Lege privind răspunderea ministerială este de oportunitate notorie şi care, după o perfectare în vederea diminuării potenţialului de coruptibilitate, ar putea să aibă un impact esenţial asupra calităţii guvernării.
| Această expertiză a fost realizată în cadrul implementării proiectului"Expertiza coruptibilităţii proiectelor actelor normative şi legislative – etapa V", care este susţinut financiar de Apărătorii Drepturilor Civile din Suedia şi Agenţia Suedeză pentru Dezvoltare şi Cooperare Internaţională. |