logo

Comunicat de presă al Transparency International - Moldova Transparency International – Moldova: cum văd funcţionarii publici aplicarea politicilor anticorupţie în APC?


https://www.ipn.md/index.php/ro/comunicat-de-presa-al-transparency-international-moldova-transparency-internatio-7542_1065030.html

 

 

 

Comunicat de presă al Transparency International - Moldova

Transparency International – Moldova: cum văd funcţionarii publici aplicarea politicilor anticorupţie în APC?

Transparency International – Moldova a prezentat la şedinţa Grupului de monitorizare a Strategiei naţionale anticorupţie din 14.03.2013 rezultatele sondajului de opinie a funcţionarilor publici privind aplicarea politicilor anticorupţie în autorităţile publice centrale[1] (APC). Scopul sondajului constă în analiza modului în care autorităţile aplică un şir de politici anticorupţie, inclusiv: tratarea conflictelor de interese, promovarea conduitei etice, promovarea merituoasă a cadrelor, funcţionarea sistemului de petiţionare şi a liniilor fierbinţi.

În cadrul sondajului au fost analizate: nivelul de familiarizare a angajaţilor cu prevederile cadrului legal din domeniu, practica declarării intereselor personale şi a situaţiilor de conflicte de interese (CI), opiniile privind subdiviziunile cu risc sporit de apariţie a CI, procesul de angajare şi promovare a cadrelor, opinii despre existenţa corupţiei în APC şi disponibilitatea denunţării cazurilor de corupţie, existenţa unor politici incorecte în activitatea APC, efectuarea auditelor interne şi externe, funcţionarea liniilor fierbinţi ş.a.

Sondajul a fost efectuat în decembrie 2012, în cadrul lui fiind intervievate 208 persoane sau circa 18 la sută din totalul angajaţilor autorităţilor enunţate. Realizarea sondajului a fost susţinută financiar de National Endowment for Democracy.

Ca rezultat al sondajului au fost constatate atât un şir de aspecte pozitive, cât şi de nereguli  în aplicarea politicilor anticorupţie:

  • Deşi a sporit nivelul de familiarizare a angajaţilor cu prevederile cadrului legal din domeniu (majoritatea respondenţilor definesc corect noţiunea de CI, afirmă corect că funcţionarii nu sunt în drept să ia decizii în situaţie de CI; a sporit ponderea celor care consideră inacceptabile încălcarea interdicţiilor stabilite de legislaţie), nivelul de familiarizare rămâne insuficient;
  • Există probleme în depunerea declaraţiilor de interese personale şi în evidenţa acestora: o parte considerabilă a respondenţilor nu au depus atare declaraţii, nu cunosc cine e persoana responsabilă de colectarea declaraţiilor; o parte importantă din cei care au depus declaraţiile nu au primit un document confirmativ şi nu au semnat în registrul declaraţiilor);
  • APC nu abordează în mod serios subiectul tratării CI: majoritatea absolută a respondenţilor nu au raportat situaţii de CI, 2/3 din respondenţi susţin că în autorităţi nu există restricţii de postangajare, precum şi că în fişa lor de post nu este inclusă cerinţa raportării situaţiilor de CI; printre exemplele de CI din APC semnalate de respondenţi figurează: ”influenţarea de către funcţionari a procesului de adoptare a deciziilor”, ”verificarea de către funcţionari a firmelor conduse de rudele acestora”,  „activitatea funcţionarilor în subordinea nemijlocită a rudelor sale” etc.;
  • Respondenţii au menţionat printre subdiviziunile cu un risc sporit de apariţie a CI subdiviziunile care, de regulă, trebuie să aibă în vizor prevenirea/supravegherea CI (direcţia juridică, managementul personalului, direcţiile antrenate în controlul agenţilor economici);
  • Deşi respondenţii o îmbunătăţire în managementul de personal, există mai multe probleme în acest sens: o pondere importantă din interlocutori consideră că procedura de evaluare nu este transparentă şi obiectivă, că în instituţii au loc cazuri de angajare graţie relaţiilor de rudenie şi prietenie, de promovare şi premiere nemeritată a angajaţilor; că asupra angajaţilor se fac presiuni pentru a lua decizii în interesul anumitor persoane;
  • Cca 28% din respondenţi susţin că nu vor denunţa  cazuri de corupţie.


Autorităţilor publice le-au fost prezentate următoarele recomandări:

  • A familiariza angajaţii APC, în special, persoanele responsabile de colectarea declaraţiilor de interese personale, cu prevederile cadrului legal ce ţin de declararea intereselor personale şi raportarea conflictelor de interese;
  • A instrui angajaţii privitor la modul completării şi procedura depunerii declaraţilor de interese, precum şi a informa angajaţii despre persoanele responsabile de colectarea declaraţiilor;
  • A atenţiona angajaţii despre obligativitatea raportării conflictelor de interese, a elabora un îndrumar privind raportarea şi documentarea conflictelor de interese în APC şi a-l promova în rândurile angajaţilor;
  • A concentra atenţia structurilor de audit intern, securitate internă ale APC asupra situaţiilor de conflicte de interese invocate de respondenţi, precum şi a subdiviziunilor considerate de respondenţi cu risc sporit de apariţie a conflictelor de interese;
  • A transparentiza procedurile de angajare, evaluare, promovare şi premiere a personalului prin informarea angajaţilor despre conţinutul şi respectarea acestor proceduri.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

[1] Sondajul a fost efectuat în 5 autorităţi: Ministerul Transportului şi Infrastructurii Drumurilor (MTID), Inspectoratul Fiscal Principal de Stat (IFPS), Centrul Naţional Anticorupţie (CNA), Serviciul Vamal (Aparatul Central/SV AC şi Biroul Vamal Chişinău/BV Ch).