Comunicat de presa
Reforma în justiţe este pentru societatea noastră un obiectiv important şi prioritar,care astăzi nu este deocamdată atins, de către actorii implicaţi în acest proces.
Eşecurile suferite aici, se datorează şi faptului că între puterea legislativă, puterea executivă pe de o parte şi puterea judecătorească pe de altă parte, există un diferend referitor la tot ce înseamnă realizarea programului de guvernare la capitolul „justiţie”.
Se pare că fiecare putere în parte, are propriile viziuni referitor la felul şi modul cum trebuie realizate aceste reforme.
Mai mult ca atât, felul cum merg lucrurile astăzi în justiţei generează impresia că unii politiceni nu doresc reforma anunţată în general, iar alţii vor să o facă dar nu astăzi, când sunt ei la putere.
Mesajele de acest gen, pe lîngă faptul că au un caracter dezolant, dau impresia că clasa politică nu are caracter şi voinţă politică de schimba lucruile în acest domeniu.
Este imperios astăzi ca reformele în justiţie să aducă indeplinirea unor obiective, indiferent de evolutiile politice interne, de prezent sau viior.
Societatea civilă are nevoie de o justitie care nu iarta pe nimeni, de o justiţie care nu uita pe nimeni ,de o justiţie pentru care legea este o valoare supremă, de o justiţie pentru care mandatul de deputat sau funcţionar de stat nu poate fi admis drept scut de a nu răspunde penal în faţa legii.
Din aceste considerente, societatea civilă, în persoana Organizaţiei Neguvernamentale „Centrul de Iniţiative şi Monitorizare a Autorităţilor Publice”, astăzi, 28 aprlie 2011, în cadrul unei conferinţe de presă, a făcut apel public către reprezentaţii celor trei puteri în stat, pentru deschiderea dezbaterilor referitor elaborarea şi semnarea unui document comun numit: „Pact pentru Justiţie în Republica Moldova”.
Semnarea acestui document ar scuti societate civilă de căutarea răspunsului la eterna întrebare:Cine se face vinovat de eşecul reformelor propuse în justiţie?
Justitia are nevoie de suport politic, pe termen lung ,pentru a putea raspunde eficient nevoilor sociale concrete.
Astăzi,în conditiile in care increderea in justitie poate atinge cota zero, iar dispretul fata de judecatori si sistemul judiciar a atins cote alarmante, semnarea unui astfel de document, de către Consiliul Superior al Magistraturii, ar fi dovada faptului că corpul judecătoresc este gata şi are vocaţia de a răspunde societăţii civile prin reforme interne, efective şi vizibile.
Nesemnarea acestui pact, de către CSM, ar însemna, în opinia noastră, că sistemul judecătoresc nu doreşte reforme şi, în consecinţă, lipsa performanţelor în justiţie se datorează exclusiv corpului de magistraţi, procurori şi alţi actori, asitenţi actului de justiţie.
Pentru celelalte două puteri ale statului,dincolo de nivelul declaratiilor,semnarea acestui pact, ar demonstra că ele au voinţă politică, înţeleg şi îşi asumă să trateze justiţiua ca o prioritate nationala, prin acţiuni conjugate si norme concrete.
Acest document este şansa politicienilor de a demonstra că criza din justitia nu se datoreaza exclusiv actualei clase politice dar, are rădăcini plantate încă din anii 1996 încoace, rădăcini care merită să fie exterpate.
În cazul în care, cele trei puteri sesizate nu vor da, cât de puţin, curs acestui apel, avem rezervat dreptul de a conchide că reforma în justiţie se amână, se amână deoarece aşa cum stau lucrurile convine celor aflaţi astăzi în fotoliile înalte ale puterii.
Eşecurile suferite aici, se datorează şi faptului că între puterea legislativă, puterea executivă pe de o parte şi puterea judecătorească pe de altă parte, există un diferend referitor la tot ce înseamnă realizarea programului de guvernare la capitolul „justiţie”.
Se pare că fiecare putere în parte, are propriile viziuni referitor la felul şi modul cum trebuie realizate aceste reforme.
Mai mult ca atât, felul cum merg lucrurile astăzi în justiţei generează impresia că unii politiceni nu doresc reforma anunţată în general, iar alţii vor să o facă dar nu astăzi, când sunt ei la putere.
Mesajele de acest gen, pe lîngă faptul că au un caracter dezolant, dau impresia că clasa politică nu are caracter şi voinţă politică de schimba lucruile în acest domeniu.
Este imperios astăzi ca reformele în justiţie să aducă indeplinirea unor obiective, indiferent de evolutiile politice interne, de prezent sau viior.
Societatea civilă are nevoie de o justitie care nu iarta pe nimeni, de o justiţie care nu uita pe nimeni ,de o justiţie pentru care legea este o valoare supremă, de o justiţie pentru care mandatul de deputat sau funcţionar de stat nu poate fi admis drept scut de a nu răspunde penal în faţa legii.
Din aceste considerente, societatea civilă, în persoana Organizaţiei Neguvernamentale „Centrul de Iniţiative şi Monitorizare a Autorităţilor Publice”, astăzi, 28 aprlie 2011, în cadrul unei conferinţe de presă, a făcut apel public către reprezentaţii celor trei puteri în stat, pentru deschiderea dezbaterilor referitor elaborarea şi semnarea unui document comun numit: „Pact pentru Justiţie în Republica Moldova”.
Semnarea acestui document ar scuti societate civilă de căutarea răspunsului la eterna întrebare:Cine se face vinovat de eşecul reformelor propuse în justiţie?
Justitia are nevoie de suport politic, pe termen lung ,pentru a putea raspunde eficient nevoilor sociale concrete.
Astăzi,în conditiile in care increderea in justitie poate atinge cota zero, iar dispretul fata de judecatori si sistemul judiciar a atins cote alarmante, semnarea unui astfel de document, de către Consiliul Superior al Magistraturii, ar fi dovada faptului că corpul judecătoresc este gata şi are vocaţia de a răspunde societăţii civile prin reforme interne, efective şi vizibile.
Nesemnarea acestui pact, de către CSM, ar însemna, în opinia noastră, că sistemul judecătoresc nu doreşte reforme şi, în consecinţă, lipsa performanţelor în justiţie se datorează exclusiv corpului de magistraţi, procurori şi alţi actori, asitenţi actului de justiţie.
Pentru celelalte două puteri ale statului,dincolo de nivelul declaratiilor,semnarea acestui pact, ar demonstra că ele au voinţă politică, înţeleg şi îşi asumă să trateze justiţiua ca o prioritate nationala, prin acţiuni conjugate si norme concrete.
Acest document este şansa politicienilor de a demonstra că criza din justitia nu se datoreaza exclusiv actualei clase politice dar, are rădăcini plantate încă din anii 1996 încoace, rădăcini care merită să fie exterpate.
În cazul în care, cele trei puteri sesizate nu vor da, cât de puţin, curs acestui apel, avem rezervat dreptul de a conchide că reforma în justiţie se amână, se amână deoarece aşa cum stau lucrurile convine celor aflaţi astăzi în fotoliile înalte ale puterii.
Preşedintele Organizaţiei Neguvernamentale
„Centrul de Iniţiative şi Monitorizare a Autorităţilor Publice”
Ion Dron