Diaspora moldovenească are un rol foarte important în viața statului Republica Moldova. Aceasta susține economia prin remitențele enorme pe care le trimite în țară. Cu toate acestea, clasa politică din Moldova nu face nimic ca oamenii plecați să revină acasă, aducându-și aminte de ei doar în perioada electorală. Opiniile au fost exprimate la dezbaterile publice cu tema: „Alegeri 2019: Va rog sa mă alegeți deputat din partea Diasporei de Est pentru că...”, ediția a 105-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, organizate de Agenția de presă IPN.
Dumitru Pogorea, candidat independent pe circumscripția uninominală nr. 49, susține că reprezentanții diasporei sunt „diplomații populari ai Republicii Moldova peste hotare”, deoarece ei reprezintă în țări străine cultura, tradițiile și obiceiurile moldovenești. El susține că moldovenilor plecați li se „frânge inima de durere” când văd ceea ce se întâmplă în țara natală. Dacă ar ajunge în parlament, Dumitru Pogorea spune că și-ar dori să formeze „o secție a diasporei”, iar Biroul relații cu diaspora să nu fie parte a Cancelariei de Stat, ci o subdiviziune aparte cu împuterniciri speciale care să poată lucra mai intens cu diaspora. El mai spune că odată ajuns în legislativ ar crea condiții pentru deschiderea magazinelor mari în orașele de peste hotare unde să se vândă exclusiv producție din Moldova. Potrivit lui, astfel ar fi asigurate și locuri de muncă și venit în bugetul Republicii Moldova.
Potrivit candidatului, în ultimul an, cei din diasporă au transferat în Moldova peste un miliard de dolari, suport esențial la bugetul statului. În același timp, el este de părere că nu este corect ca pretendenții la un fotoliu de deputat să nu poată folosi mijloacele financiare proprii în campania electorală fără a deschide în Moldova un cont, pentru că acesta este deschis în Moldova, iar banii trebuie folosiți în alte țări, inclusiv pentru desfășurarea campaniei electorale. El spune că, în încercarea soluționa această problemă, s-a ciocnit permanent de obstacole în Moldova. Candidatul afirmă că legislatorii nu au elaborat nici mecanismul de folosire a respectivilor bani.
Nicolae Pascaru, reprezentantul lui Gheorghii Para, candidat pe circumscripția uninominală nr. 49 din partea Partidului Socialiștilor, consideră că cetățenii din Moldova există datorită diasporei, „acei oameni muncitori care au fost nevoiți să plece din țară după acest genocid creat de această guvernare asupra propriului popor”. Potrivit lui, pensia de 45 de euro în Moldova nu ajunge unui pensionar, nu ajunge nici leafa „mizeră de 3 mii de lei”. Nicolae Pascaru spune că oamenii au plecat peste hotare, dar a venit timpul să se întoarcă acasă. El a remarcat că președintele țării a alcătuit un departament pe lângă Președinție și are un reprezentant pentru diasporă care primește mai multe cereri pentru a ajuta oamenii de peste hotare.
„Noi trebuie să avem un buget aparte pentru diasporă așa ca ei să ne promoveze cultura, asemeni Departamentului românilor de pretutindeni. Trebuie să avem Departamentul moldovenilor de pretutindeni. Vom face tot posibilul să ridicăm nivelul de viață la noi în țară ca oamenii să vină acasă. Din păcate, în Siberia sunt sate moldovenești, dar locuitorii lor nu vor să se întoarcă pentru că acolo le e mai bine. Vom face totul de a schimba guvernarea coruptă și socialiștii să guverneze, pentru că merită”, a spus Nicolae Pascaru.
Valerii Klimenco, candidat pe circumscripția uninominală nr. 49 din partea Partidului Politic „Șor” crede că migrația în scop de muncă a unui număr mare de oameni este o catastrofă pentru economia Moldovei. Potrivit lui, mulți dintre ei vor să se întoarcă acasă, dar înțeleg că, dacă o fac, vor întâmpina probleme în angajarea în câmpul muncii, cu salariile, întreținerea familiei. Dar, chiar și așa, un număr mare este gata să se întoarcă, dacă vor fi rezolvate anumite probleme. Valerii Klimenco susține că Partidul Politic Șor a analizat aceste probleme și a elaborat un program de aducere a migraților acasă.
„Acest program lucrează de un an în Orhei, timp în care a adus acasă în jur de 100 de familii Pe aceștia i-au atras condițiile pe care administrația orașului le propune precum: achitarea costurilor vamale la transportarea bunurilor de peste hotare în Moldova, oferirea pachetului social complet, ajutor material unic fiecărui membru al familiei, eliberarea de taxe locale, îi ajutăm dacă vor se lanseze în afaceri, ei folosesc magazinele și farmaciile sociale. Timp de un an toate acest facilități le permite să economisească până la 2 mii de euro. Vrem ca aceasta să lucreze la nivel de stat, cu asta mergem în Parlament. Vrem ca programul să fie adoptat și implementat”, a spus candidatul.
Referindu-se la cursul campaniei electorale în circumscripția nr. 49, Valerii Klimenco, susține că aici întâmpină greutăți, deoarece, dacă în Moldova circumscripțiile sunt în limita a unu sau câtorva raioane, ceea ce permite întâlnirile cu cetățenii din fiecare sat, în cazul circumscripției pe care o reprezintă, acest lucru practic fizic nu e posibil. De asemenea, majoritatea oamenilor cu care el s-a întâlnit deja, spun că promisiunile politicienilor în campaniile electorale nu se schimbă de 30 de ani și că „pentru prima dată au văzut că participă un partid în alegeri, Partidul Politic Șor, care mai întâi a făcut ceva, iar apoi vrea să facă același lucru ca în Orhei, în toată țara”.
Vladimir Bolea, reprezentantul lui Dorin Frăsîneanu, candidat pe circumscripția uninominală nr. 49 din partea Blocului ACUM Platforma DA și PAS, a menționat că Dorin Frăsîneanu este membru al diasporei din 2010, de când și-a început studiile la liceu. Vladimir Bolea susține că în Moldova, de la independență încoace, s-a instaurat o atitudine estrem de incorectă față de diasporă care este tratată doar la nivel de statistici. „În Moldova politicienii își aduc aminte de diasporă doar în campania preelectorală și se manifestă prin concerte, deplasări ale politicienilor, aplauze furtunoase, apoi ei sunt dați uitării, lăsați unu la unu cu statele în care locuiesc, ceea ce nu este admisibil. Credem că Dorin Frăsîneanu va fi un foarte bun reprezentant al diasporei în următorul Parlament cu o echipă estrem de puternică în spate”, a spus acesta.
Potrivit lui Vladimir Bolea, echipa ACUM va face în așa fel ca toate ambasadele Republicii Moldova în afara țării să creeze cu adevărat o relație a țării cu cetățenii moldoveni aflați în străinătate. De asemenea, acesta consideră că trebuie eliminată comunicarea politicienilor cu diaspora doar prin intermediul asociațiilor diasporei. El spune că trebuie elaborate politici de incluziune a cetățenilor de acolo pentru ca ei să se simtă cetățeni ai Republicii Moldova, să aibă dreptul la vot, dreptul de a fi consultat și a decide viitorul țării sale. El consideră că toți cetățenii trebuie să fie egali în fața legii.
Vladimir Bolea a remarcat că în circumscripția nr.49 au fost incluse mai multe țări, iar pentru a te putea întâlni cu alegătorii trebuie să fii o persoană foarte bogată pentru a-ți permite să zbori dintr-o regiune în alta a lumii. El crede că statul ar fi trebuit să se gândească la acest lucru și să ia atitudine, așa încât nu doar să mimeze un proces electoral, dar să creeze condiții ca acești candidați să e întâlnească în realitate cu alegătorii.
Agenția IPN a înaintat invitații tuturor celor șapte candidați înregistrați pe această circumscripție, dar reprezentanții concurenților Ina Sîrbu din partea Partidului Democrat din Moldova, Nicolae Țîpovici din partea Partidului Politic „Partidul Nostru” și candidatului independent Igor Ticuș au informat că aceștia nu pot participa și nici delega reprezentanți, în principal, din cauza că se află în circumscripție cu activități electorale.
În Circumscripția Nr. 49 La Est de Republica Moldova sunt deschise 27 de secții de votare în 11 state: Azerbaidjan, Belarus, China, Emiratele Arabe Unite, Georgia, Israel, Japonia, Quatar, Federația Rusă, Turcia și Ucraina.
Seria de dezbateri „Alegeri 2019: Va rog sa mă alegeți deputat din partea Diasporei de Est pentru că...” face parte din ciclul de dezbateri publice desfășurate de către Agenția de presă IPN, în cadrul proiectului „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.
