Circa 200 de cazuri de limbaj sexist în discursul electoral au fost fixate la alegerile locale din acest an. În 75% din cazuri limbajul sexist a fost generat de bărbați, constată Platforma pentru Egalitate de Gen ca urmare a unei monitorizări realizate.
Într-o conferință de presă la IPN, Inga Stegărescu, comunicatoare la Platforma pentru Egalitate de Gen, a declarat că au fost monitorizate 122 de dezbateri desfășurate de 13 canale media. Rezultatele monitorizării demonstrează o subreprezentare a femeilor în competiția pentru funcția de primar sau primară în cele opt municipii monitorizate (Orhei, Chișinău, Edineț, Bălți, Ungheni, Cahul, Soroca, Comrat). Acolo doar 20 dintre cei 100 de candidați sunt femei. În plus, din totalul participanților la dezbateri, 79% au fost bărbați. Discursul sexist a fost mai mult creat de către bărbați.
Au fost și trei atacuri cu accent pe incompetența profesională a unor jurnaliste sau grupuri de jurnaliști.
Jurnalista Mariana Ionel a spus că analiza detaliată a discursului sexist scoate în evidență diversele manifestări ale acestei practici, inclusiv utilizarea preponderantă a formei masculine (67 de cazuri), calificative întărâtori pentru stereotipuri de gen (55 de cazuri). De exemplu: „Prima întrebare o s-o adresez doamnei, este unica reprezentantă a sexului frumos”, etichete jignitoare și amenințări în discurs (20 de cazuri), glume și aluzii cu tentă sexuală (21 de cazuri). De exemplu: „Vom uita despre toți incompetenții și impotenții politici care s-au folosit de Bălți” sau „Acordați-i domnului Gramma (dreptul la replică – n.m.), este mai excitat”.
De asmenea, s-au identificat 18 cazuri de utilizare a termenilor familiari sau paterniști. De exemplu: „O întrebare comună pentru ambii, îmi sunteți drăguți ambii și sunt ambii pe același eșichier”.
Potrivit Marianei Ionel, atât limbajul, cât și comportamentul sexist contravin pincipiilor democrației. Fie că se manifestă în discursul politic în general sau în cadrul campaniei alegerilor în particular, limbajul și comportamentul sexist descurajează implicarea civică, participarea politică și ca rezultat diminuează reprezentarea femeilor în domeniu.
Nina Lozinschi, secretara generala a Platformei penru Egalitate de Gen, a adăugat că grupul țintă a monitorizării au fost candidații/candidatele, participanții/participante în alegeri și jurnalistele implicate în reflectarea alegerilor. Perioada de monitorizare a fost 16 octombrie – 19 noiembrie. Au fost monitorizate canalele TV și presa online și radio.
Notă: Agenția IPN oferă dreptul la replică persoanelor care se consideră vizate în știrile realizate de pe declarațiile organizatorilor prezentei conferințe de presă, inclusiv prin facilitarea organizării altei conferințe de presă în condiții similare.