Circa 10 mii de plopi din capitală vor fi tăiaţi în anii următori şi înlocuiţi cu alte specii de copaci

Circa 10 mii de plopi din capitală vor fi tăiaţi în anii următori şi înlocuiţi cu alte specii de copaci. Cel puţin acest lucru a cerut Asociaţiei Spaţiilor Verzi primarul interimar, Vaile Ursu, argumentând prin faptul că în timpul verii chişinăuienii „nu pot respira” din cauza pufului de plop. Luni a fost semnată o dispoziţie în vederea înlocuirii treptate a plopilor. Solicitat de Info-Prim Neo, şeful adjunct al Asociaţiei Spaţiilor Verzi, Eliferie Haruţa, a declarat că 9500 de plopi trebuie tăiaţi, fiindcă durata vieţii lor este maximală pentru această specie - 40-50 de ani. Pentru evaluarea stării acestor copaci, care s-ar putea prăbuşi la un vânt mai puternic, spune sursa citată, va fi creată o comisie din specialişti ai Asociaţiei, Ministerului Ecologiei şi Resurselor Naturale, Mişcării Ecologiste teritoriale Chişinău, Grădinii Botanice, Centrului municipal de Medicină Preventivă şi a Direcţiei municipale social-ecologice. Comisia urmează să se pronunţe asupra arborilor care trebuie defrişaţi. Între timp, însă, plopii bătrâni din “cartierele amenajate” şi din zona Aeroportului sunt supuşi tăierii, spune Eliferie Haruţa. “Dacă ne referim la oxigen, plopii bătrâni ar trebui înlocuiţi şi nu distruşi, fiindcă plopul eliberează de 7 ori mai mult oxigen decât un brad, eliberând circa 2 mii de grame de oxigen şi satisfăcând într-o singură zi necesarul de oxigen pentru aproape 200 de persoane”, a declarat pentru Info-Prim Neo, preşedintele Mişcării Ecologiste teritoriale Chişinău, Vladimir Garaba. Un alt aspect al purificării mediului, spune sursa citată, priveşte substanţele poluante stabile în sol. Astfel, ionii metalici toxici dar şi compuşii chimici de tipul dioxinilor se acumulează în ţesutul lemnos al plopilor, rămânând imobilizate şi inactivate pentru zeci şi zeci de ani. Concentraţia medie a particulelor solide în aer este, în capitală, cu mii de plopi, cu 33,5 la sută mai mică decât la periferii. Plopul mai este deosebit de eficient în sustragerea apelor freatice, care, la Chişinău, sunt la suprafaţă. Având o creştere rapidă, plopul consumă multă apă din sol, din care extrage şi blochează în lemnul lui foarte mulţi compuşi toxici poluanţi, iar până la moment, spune Vladimir Garaba, nu există nici o probă care ar demonstra că puful plopului este alergizant. Medicii fitoterapeuţi susţin că mugurii plopilor conţin glicoizi fenolici, care favorizează evacuarea din organism a deşeurilor toxice, au uleiuri volatile, care acţionează ca agenţi antiseptici şi antiinflamatori, mai conţin taninuri, care reduc iritaţiile şi durerea. Mai mult, îmbrăţişând plopul pentru câteva minute, omul scapă de oboseală. Un plopul alb din comuna Hodjimus, Tighina, are o vârstă de peste 250 de ani.