 |
|
| Veaceslav Craciun | |
Primul film artistic în limba găgăuză
Prezentarea peliculei „Dünürcülük” („pețirea”, în găgăuză), realizată de tânărul regizor Ivan Patraman, s-a produs la Comrat încă la sfârșitul anului 2017. Însă rulajul filmului prin satele găgăuze a avut loc deja în anul 2018 Acesta este primul film în limba găgăuză. Deosebit e și prin faptul că a fost realizat în totalitate din crowdfunding – donații benevole adunate prin internet. Filmul e inspirat din lucrarea cu același nume a scriitorului găgăuz Nicolai Baboglu. În calitate de scenarist a evoluat alt scriitor găgăuz, Feodor Marinoglu. Subiectul are la bază varianta găgăuză a poveștii clasice despre Romeo și Julieta.
Pe parcursul anului 2018, filmul a intrat de nenumărate ori în vizorul jurnaliștilor și merită a fi numit drept unul din principalele evenimente culturale din regiune. Aceasta e prima lucrare de sine stătătoare a regizorului. Până acum Ivan Patraman a avut roluri în câteva seriale rusești. Studioul de filme SerbestFilm, fondat de el, a anunțat în luna noiembrie despre o nouă producție cu titlul de lucru „Dimitraș&Pitiraș”.
Comemorarea jertfelor foametei din anii ’46 – ’47
Despre instituirea Zilei comemorării jertfelor foametei din anii ”46 – ”47, organizate artificial, s-a discutat activ, dar așa și nu s-a adoptat la nivel legislativ în Găgăuzia. Tragedia din secolul trecut, la care a fost supus întregul popor găgăuz, pierzând zeci de mii de vieți, a devenit în 2018 un subiect de polemică printre deputații găgăuzi. Drept rezultat, această inițiativă n-a întrunit sprijinul majorității. Deputații care au votat împotrivă și-au justificat poziția cu teama că subiectul ar putea fi interpretat politic, „ca în Ucraina”.
Decizia Adunării Populare (APG-Y) n-a fost acceptată unanim. În mai multe sate se examinează subiectul privind înveșnicirea prin decizii de consiliu sătesc a amintirii despre consătenii decedați în timpul foametei. În unele sate, pe locul înhumării colective a jertfelor tragediei, au fost inaugurate crucifixe comemorative.
Încheierea programului european SARD
Printre rezultatele înfăptuirii Programului de susținere a agriculturii și dezvoltării rurale în Găgăuzia și raionul Taraclia (SARD) se numără o serie de renovări a obiectivelor de menire socială, 180 de noi locuri de muncă și lansarea a zeci de noi afaceri.
Programul finanțat de UE și înfăptuit cu sprijinul PNUD a influențat enorm dezvoltarea economică a regiunii sudice. Datorită SARD, mai mult de 60 de tineri oameni de afaceri au reușit să transforme ideile în afaceri prospere, autoritățile locale au învățat să coopereze în scopul transportării deșeurilor, în Găgăuzia și raionul Taraclia au fost renovate 41 de obiective de menire socială. Nu există sat sau oraș în Gagauz-Yeri, în care nu s-ar derula cel puțin un program SARD.
În 2018, a fost finalizat ciclul de trei ani al programului. În cadrul ceremoniei de totalizare, care a avut loc pe 11 decembrie la Comrat, bașkanul Găgăuziei Irina Vlah a calificat drept extrem de reușită experiența de cooperare cu SARD și a remarcat că interacțiunea cu donatorii europeni va continua.
A fost adoptată legea privind susținerea limbii găgăuze
Tema păstrării și dezvoltării limbii naționale a găgăuzilor a fost prezentă mereu în discuțiile publice din autonomie. În anul 2018, ea a intrat în domeniul deciziilor legislative. Pe 26 octombrie Adunarea populară a Gagauz-Yeri a adoptat Legea cu privire la extinderea sferei de aplicare a limbii găgăuze. Autorii inițiativei, Ecaterina Jecova, Mihail Jelezoglo și Elena Caramit au lucrat asupra ei mai mult de un an, inclusiv în consultări și dezbateri publice.
În pofida faptului că societatea găgăuză a fost unanimă în ceea ce privește scopurile legii, calitatea normativă juridică a documentului a generat, totuși, disensiuni. Legea stabilește minuțios măsurile de promovare în societate a limbii găgăuze. În special, se are în vedere trecerea unor discipline școlare la limba găgăuză, comunicarea cu copiii în instituțiile preșcolare, stimularea financiară a profesorilor cu predare în limba găgăuză, sporirea cotei de difuzare în limba găgăuză la televiziunea găgăuză, cerințe de cunoaștere a limbii găgăuze pentru funcționarii publici. Criticii legii au remarcat iraționalitatea unor prevederi, care nu vor fi aplicare în practică.
Decesul lui Stepan Topal și redenumirea străzii Lenin
Anul 2018 a devenit ultimul an din viața lui Stepan Topal – președintele autoproclamatei Republici Găgăuze (1990 – 1995) și simbolul patrioților locali. Politicianul a decedat pe 29 septembrie, în al 81-lea an de viață. Îndată după aceasta în autonomie au început discuțiile despre perenizarea numelui său. La Comrat s-a constituit un grup de inițiativă, care a adunat câteva sute de semnături pentru redenumirea străzii principale, Lenin, în strada Stepan Topal.
Sub presiunea opiniei publice, consiliul municipal Comrat a adoptat în cele din urmă decizia respectivă. Dar pasul n-a fost pe placul tuturor. O parte din orășeni s-a manifestat împotrivă, insistând pe intangibilitatea denumirilor sovietice a străzilor. Drept rezultat, deliberările pe marginea valorilor politice rămase de la fostul lider al poporului găgăuz s-au preschimbat în discuții despre memoria istorică și conștiința națională a găgăuzilor. Spre sfârșitul anului tema în cauză a devenit una din principalele teme din spațiul public al autonomiei și, din câte se arată, găgăuzii încă nu au răspunsuri la principalele întrebări.
Vizita lui Erdogan și „teroriștii” din „Orizont”
Anul care pleacă a fost pentru Găgăuzia anul multor vizite a înalților funcționari de peste hotare. În acest sens, principalul eveniment informațional l-a constituit venirea la Comrat, în data de 18 octombrie, a președintelui Turciei Recep Taiyyp Erdogan, în cadrul vizitei sale de două zile în Republica Moldova. Găgăuzia s-a pregătit destul de serios de eveniment cu portretele lui Erdogan, drapele turcești și copii aliniați de-a lungul drumului. În acea zi în Găgăuzia au fost inaugurate câteva obiective de menire socială însemnate, precum ar fi o casă de creație a copiilor, centrul de diagnosticare a unui spital, un azil de bătrâni, ridicate în totalitate din contul Turciei.
În pofida emoțiilor radioase și obiectivelor dăruite, atmosfera vizitei a fost umbrită de cazul îndepărtării în Turcia a unui grup de profesori din rețeaua de licee moldo-turce „Orizont”, care a zguduit în ajun societatea moldovenească. Printre turcii, etichetați fără dovezi drept „teroriști” și „partizani ai lui Gulen”, a fost și Feridun Tufekci, directorul filialei Ceadâr-Lunga a „Orizontului”, care a avut o mulțime de prieteni în Găgăuzia. Mai mulți activiști au încercat să inițieze un miting de protest în ziua sosirii lui Erdogan. Primăria a dat un răspuns negativ solicitării.
Deschiderea „Fujikurei”
La începutul anului în Comrat și-a început activitatea fabrica de cablaje pentru automobile a companiei nipone Fujikura. Intrarea acestui investitor a devenit pentru autorități un prilej de a declara despre o politică investițională de succes. O activitate de acest gen cu schema de personal mereu în creștere (compania își planifică extinderea producției și deschiderea în autonomie a mai mult de o mie locuri de muncă) s-a dovedit a fi cu-adevărat o primă investiție considerabilă în autonomie din ultimii zece ani. În afară de aceasta, conform reprezentaților puterii, activitatea întreprinderii va aduce defalcări suplimentare în bugetul Găgăuziei.
Cu toate acestea, fabrica japoneză a înregistrat o experiență ambigue în Gagauz-Yeri. Astă toamnă la întreprindere au avut loc greve. Unii angajați au reclamat condiții grele de muncă și salarii mici. Cu toate acestea, în parcul industrial Comrat se construiește în forță un nou bloc de fabrică Fujikura cu capacități de producție mai mari.
Întrevederile Irinei Vlah cu Vladimir Putin
Una din temele care au persistat îndelung în spațiul informațional al Găgăuziei, a fost cea privind întâlnirile Irinei Vlah cu Vladimir Putin. Vorba e despre două întâlniri: una în septembrie, în cadrul unui for al femeilor din spațiul euroasiatic la Petersburg și alta, peste o lună, în octombrie, în cadrul vizitei la Moscova cu o delegație moldovenească condusă de președintele Igor Dodon.
Media afiliată bașkanului a reflectat activ și a tirajat tema comunicării între Vlah și Putin. Dar o publicitate și mai mare i-au făcut Irinei Vlah politicienii de opoziție și publicațiile controlate de aceștia. Încercând să pună la îndoială faptul comunicării interpersonale cu președintele rus sau să demonstreze lipsa oricăror înțelegeri, oponenții bașkanului au provocat perpetuarea subiectului și dezvoltarea lui prin comentarii ale experților politici și ale activiștilor publici. Drept rezultat, șansele de a-i lăsa pe locuitorii Găgăuziei să nu știe nimic privitor la întâlnirea celor doi lideri, au fost reduse la zero.
Confruntarea pentru televiziunea publică
Pe parcursul întregului an, teleradiocompania publică a Găgăuziei (TRG), mai precis, Consiliul de observatori al TRG, s-a aflat în atenția opiniei publice. În ultimele zile ale anului 2017 Adunarea populară a demis vechea componență a CO și a constituit una nouă, după care în companie a fost numit un nou director general. Odată cu noua conducere a fost modificată și politica redacțională. Reprezentanții echipei bașkanului au acuzat noul Consiliu de observatori de partizanat politic și aservire intereselor oponentului ei Nicolai Dudoglo. Cel din urmă a afirmat, la rândul său, că acum televiziunea a încetat să fie portavoce a bașkanului, devenind obiectivă. Studierea contentului canalului youtube al TRG demonstrează că Irina Vlah apare mai rar la televizor, spre deosebire de Dudoglo. Doar în decembrie el a fost protagonistul a două emisiuni de aproape o oră, pe lângă numeroasele reportaje referitoare la activitatea lui politică.
Pe parcursul anului Comitetul executiv s-a adresat de nenumărate ori TRG cu rugămintea de a reflecta un eveniment sau altul. Una din adresări s-a referit chiar la întâlnirea Irinei Vlah cu Vladimir Putin în componența delegației prezidențiale. TRG a refuzat să evidențieze discuția bașkanului cu liderul rus și s-a limitat la o informație generală în cadrul reportajului. Pe lângă aceasta, conducerea TRG a acuzat Comitetul executiv de atentat la independența redacțională. E clar că în perioada viitoarelor campanii electorale numărul pretențiilor reciproce va crește.
Tăierea din competențe
Tema reducerii competențelor Găgăuziei este mereu pe ordinea de zi a discuțiilor publice. Cu o deosebită regularitate aceste chestiuni au fost sonorizate în anul 2018. Una din cauze - reforma Guvernului Republicii Moldova. Multe din serviciile și departamentele de pe verticala executivului au fost optimizate, autonomia pierzând controlul asupra multor structuri corespunzătoare de pe teritoriul său. Drept răspuns, în luna aprilie a avut loc „Congresul deputaților de toate nivelurile din Gagauz-Yeri”. Deciziile congresului „privind măsurile de consolidare a competențelor” au purtat un caracter declarativ și nu au fost îndeplinite.
Despre aceea că problema competențelor Comratului nu avea sorți de izbândă în perspectiva apropiată a demonstrat și activitatea Grupului de lucru (GL) Parlamentul Republicii Moldova – Adunarea Populară a Gagauz-Yeri. La sfârșitul anului 2018, organizația CMI (Inițiativa de gestionare a situațiilor de criză), care acordă sprijin de expertiză participanților moldoveni și găgăuzi în GL a emis un document de totalizare pentru anii 2015 – 2018. Documentul abundă în statistici optimiste privind numărul de întrevederi, cercetări și decizii comune. Autorilor chiar le-a reușit să măsoare nu se știe cum creșterea nivelului de încredere între membrii GL de la 40 la sută în 2015 până la 80 la sută în 2018. În Gagauz-Yeri, însă, aceste date nu sunt considerate convingătoare și se afirmă că regiunea a continuat să piardă anul acesta din potențialul său administrativ și politic.
IPN publică în rubrica Op-Ed articole de opinie semnate de autori din afara redacţiei. Opiniile exprimate în aceste materiale nu neapărat coincid cu opiniile redacţiei.