Chişinăul îşi sărbătoreşte şi ziua de naştere, şi Hramul localităţii

Cu toate că, începând cu anul 2000, capitala sărbătoreşte, la 14 octombrie, Hramul localităţii, în campaniile promoţionale lansate de agenţii economici cu acest prilej, sărbătoarea este numită Ziua Oraşului. Conform surselor din cadrul Academiei de Ştiinţe, confuzia este generată de nedorinţa agenţilor economici de a se conforma realităţilor, de lipsa unui control al textelor publicitare, precum şi de adevărul istoric că localitatea Chişinău a fost atestat pentru prima dată ca aşezare rurală la un început de octombrie al anului 1436. Potrivit gramotei domneşti de la 1436, în mijloc de codru cu imaşuri înconjurate de 7 coline, pe malul râului Bâc, lângă izvorul Cheşeneu, a fost întemeiată o aşezare, exact în drumul comercial Iaşi-Bender-Krimeea. Astfel, datorită amplasării reuşite, Chişinăul se transformă în sec.17 într-un mic centru comercial şi meşteşugăresc. Anume din sec.17 el este atestat ca oraş, care se dezvolta natural din lunca Bâcului în sus. Către anul 1812, marginile lui erau lângă actualele străzi Dosoftei şi Varlaam, iar cea mai luxoasă zonă era actuala stradă Alexandru cel Bun. Potrivit pictorului şi istoriograful Chişinăului, Lică Sainciuc, la 1812, după ataşarea Basarabiei, ruşii intenţionau să numească drept capitală a guberniei oraşul Bender, dar Mitropolitul Gavriil Bănulescu-Bodoni a intervenit pe lângă autorităţile ruse pentru ca oraşul Chişinău să devină capitală. După acceptarea acestuia în rol de capitală, arhitectul şi hotarnicul Mihail Ozmidov a elaborat proiectul oraşului nou – Alexandrovscaia ciasti, unde se aşezau cu traiul coloniştii ruşi. Cu vremea, oraşul se ridica în sus, ca, deja spre sfârşitul sec. 19, să ajungă până la actuala str. Mateevici, spune Lică Sainciuc. În acei ani a fost construită Mitropolia, Catedrala, apoi s-a înălţat Clopotniţa şi Porţile Sfinte. Din cauză că în partea de jos nu locuia aristocraţia şi păturile mai bogate, aceasta a rămas a fi o mahala neîngrijită şi nesalubriizată. Sursa citată susţine că după cel de-al doilea război mondial a fost creat proiectul de distrugere a Oraşului vechi, cu vestigii istorice. Actualul bd. Renaşterii a fost proiectat de arhitectul Şciusev şi a trecut prin inima Târgului Vechi, distrugând biserici şi monumente arhitecturale. De trei ori, Chişinăul a fost ars de turci şi tătari, în 1944 bombardamentele ruseşti l-au distrus până la temelie, dar de fiecare dată oraşul şi-a revenit, ajungând în prezent un oraş de talie europeană. Capitala R. Moldova este situată pe o suprafaţă de circa 4 mii metri pătraţi şi are o populaţie de aproape un milion de locuitori.