Copiii cetățenilor străini, născuți pe teritoriul Republicii Moldova, vor beneficia de cetățenia moldovenească doar la solicitarea părinților, fără a le fi oferită automat de către stat. Aceasta este una dintre propunerile Agenției Servicii Publice și Guvernului la Legea Cetățeniei, votată recent în primă lectură. Astăzi, la Parlament au avut loc consultări pe marginea acestui proiect cu scopul îmbunătățirii documentului înainte de a doua lectură, transmite IPN.
Potrivit lui Dan Susanu, reprezentant al ASP, oferirea cetățeniei Republicii Moldova tuturor copiilor născuți în țara noastră după formula automatizată le creează ulterior mari probleme beneficiarilor, dar și părinților acestora, întrucât multe state interzic dubla cetățenie.
Avocatul poporului pentru drepturile copilului, Maia Bănărescu, a declarat că la modificarea legii trebuie să se țină cont de unele aspecte. „Trebuie respectate standardele internaționale ce țin de dreptul copilului, de interesul superior al copilului, să decidă copilul dacă vrea să fie cetățean al Republicii Moldova sau nu, evident la o vârstă anumită și să nu aibă drept decisiv doar părintele, acest lucru este prevăzut și în convenția ONU”, a declarat Maia Bănărescu.
Potrivit lui Alexandru Done, reprezentant al Agenției Servicii Publice, la atingerea vârstei de 18 ani, copiii născuți în Republica Moldova pot dobândi cetățenia moldovenească. „Nu există pericolul apatriei. Se restricționează doar acele cazuri când persoanele vin în Moldova intenționat să nască și să obțină drept de ședere. Spre exemplu în FR se acceptă cetățenia multiplă, dar cei care muncesc în organele de drept află la 30 - 40 că sunt atât ei, cât și copii lor cetățeni moldoveni, dar nu au cunoscut acest fapt”, a spus el.
Andrew Painter, ofițer superior de protecție la Oficiului Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați în Moldova, a declarat că la aprobarea acestui document în lectură finală interesul suprem al copilului trebuie să primeze. „Prevenirea fenomenului apatridiei reprezintă un obiectiv cheie al ICNUR, iar printre pașii care trebuie să fie întreprinși se numără oferirea cetățeniei statului în care s-a născut, în cazul în care acesta rămâne apatrid. Prin modificarea articolului 11 se vor putea rezolva mai multe probleme. Sunt și îngrijorări, acest text nu salvează situația unui copil a căror părinți riscă să devină apatrizi”, a spus Andrew Painter.
Menționăm că prevederile documentului votat în primă lectură vizează modificarea Legii cetățeniei Republicii Moldova în vederea excluderii următoarei sintagme: „Copiii născuți pe teritoriul țării pot obține cetățenia Republicii Moldova doar dacă la momentul nașterii cel puțin unul dintre părinți deține dreptul de ședere, beneficiază de protecție internațională sau este recunoscut apatrid de către autoritățile competente”. Prin excluderea acestei prevederi, proiectul urmărește conformarea normei legale cu prevederile Convenției ONU privind statutul apatrizilor, Convenției ONU privind reducerea cazurilor de apatridie și Convenției cu privire la drepturile copilului.
